Meciul se terminase de o oră și jumătate. Jucătorii își făcuseră datoria: 4-0 fără replică. Erau, probabil, deja plecați spre case. Spectatorii, toți cei 90.000 care au umplut stadionul la ultimul meci al său ca antrenor, părăsiseră Camp Nou și se revărsau înspre Collblanc sau Les Corts, stațiile de metrou din apropiere pe care autoritățile orașului le lasă de fiecare dată deschise cu o jumătate de oră în plus față de programul normal pentru a putea duce fanii fotbalului acasă. În imensitatea stadionului Camp Nou, cel mai mare din Europa, cu nocturna stinsă, cinci oameni înaintează spre mijlocul terenului și par mici. E o imagine copleșitoare, rece, tristă, care contrastează puternic cu valul de căldură, aplauze și lacrimi prin care catalanii își luau la revedere imediat după finalul meciului de la antrenorul care i-a transformat într-una dintre cele mai respectate echipe din istoria fotbalului. Josep, Cristina și cei trei copii ai lor, Valentina, Maria și Marius, au respirat încă o dată aerul amestecat cu miros de iarbă și au privit tribunele. Fotografia de mai jos – realizată cu telefonul de un jurnalist local care s-a strecurat în tribune – este primul cadru din anul de liniște pe care Guardiola a anunțat că-l dorește după patru sezoane la intensitate și sub presiune maxime.
