Despre mine

Sunt simplu. Cei care nu mă cunosc spun că sunt nebun. Cei care încep să mă cunoască râd. Îmi place să fac lumea să râdă.

Sunt jurnalist auto din 2004 și sunt mândru că pot să scriu despre lucruri pe care le înțeleg perfect doar cei care le produc. Și vă spun din experiență că nici măcar ei nu știu uneori. Nu sunt fanul niciunei mărci, probabil ăsta e un mare avantaj în presă. Dar îmi place să văd că un producător auto are suflet. Și că e inteligent.

Îmi place sportul. Am făcut 12 ani de fotbal la nivel de juniori. Nu sunt mândru de faptul că-mi place acest sport decât atunci când merg la meciurile care te fac să plângi. De bucurie sau nu. Joc tenis la nivel de amatori. De câteva ori pe săptămână. Cred că e unul dintre cele mai drepte sporturi din lume. Cel mai bun câștigă. Punct.

Îmi place să scriu și să vorbesc corect. Consider că limba română este primul lucru pe care trebuie să-l știe cineva pentru a putea să emită pretenții. De orice fel. Cataloghez oamenii în două grupuri: cei care vorbesc și scriu corect și cei care nu. Îi respect fără condiții pe primii, îi admir nelimitat pe cei care mă învață și m-au învățat să vorbesc și să scriu corect.

Nu am băut alcool niciodată și n-o să beau niciodată alcool. Nu am fumat și n-o să fumez. Nu mă duc în cluburi decât la evenimente speciale. Nu sunt dator cu explicații.

M-am născut în 22 ianuarie. Mă enervează faptul că fiecare are impresia că îi sunt dator de ziua mea. Doar doi oameni au merite pentru asta. Ei nu mi-au cerut niciodată nimic.

Al doilea meu nume e Mihai. Până la 8 ani, acesta a fost singurul meu nume.

Internetul le-a dat tuturor șansa de a înjura oameni pe care, atunci când îi întâlnesc față în față, îi privesc ca pe zei și le pupă mâna.

Glumesc și râd. La adresa oricui și a orice. E cel mai ușor mod de a trece peste toate.

Dacă ești gras, asumă-ți asta. Dacă ești urât, asumă-ți asta. Dacă ești cretin, asumă-ți asta. Dacă nu îți asumi defectele pe care la ai, ai o problemă în plus față de acestea.

Mă înțeleg foarte bine cu oricine. De la directorul companiei până la portar. Vorbesc deschis cu oricine despre orice. Mi se pare normal să fac asta.

Am o memorie selectivă ciudată. Rețin lucruri importante, uit tot ce nu e important. Pot să văd un film de două ori la distanță de un an fără să știu că l-am mai văzut. Dacă numele lui nu e Inglourious Basterds.

Nu am nimic de ascuns. Dacă astăzi îmi arunc hardurile celor trei computere pe care lucrez zilnic, mâine o iau de la capăt fără să fi pierdut absolut nimic important. Tot ce contează pentru mine e online.

Îmi pare bine de cunoștință.

***

Despre mine am vorbit și la Hoinaru.