În scurta mea vizită peste Ocean nu am avut timp să dialoghez foate mult cu oamenii de pe-acolo. Poate doar schimburile de replici cu angajații magazinelor m-au adus față în față cu americanii get-beget. Iar în schimburile de replici oamenii vedeau imediat că nu-s de-acolo și mai ales că sunt de undeva din estul Europei. “Cool accent, man!” este replica pe care ți-o aruncă oamenii din California în timp ce vorbesc cu tine. Ești o curiozitate, dar pe de altă parte în mod sigur nu te percep ca pe-un ghimpe-n coastă, așa cum se întâmplă în cazul interacțiunilor cu oamenii de rând din țările vest-europene.
Revenind la limbă, astăzi m-am reîntâlnit cu o verișoară care de câțiva ani își face treaba – și și-o face bine – prin... Citește în continuare
Porunca numărul 11: să nu faci infarct
În scurta mea vizită peste Ocean nu am avut timp să dialoghez foate mult cu oamenii de pe-acolo. Poate doar schimburile de replici cu angajații magazinelor m-au adus față în față cu americanii get-beget. Iar în schimburile de replici oamenii vedeau imediat că nu-s de-acolo și mai ales că sunt de undeva din estul Europei. “Cool accent, man!” este replica pe care ți-o aruncă oamenii din California în timp ce vorbesc cu tine. Ești o curiozitate, dar pe de altă parte în mod sigur nu te percep ca pe-un ghimpe-n coastă, așa cum se întâmplă în cazul interacțiunilor cu oamenii de rând din țările vest-europene.
Revenind la limbă, astăzi m-am reîntâlnit cu o verișoară care de câțiva ani își face treaba – și și-o face bine – prin... Citește în continuare
Salamul şi limba
Bă, da’ proşti mai sunt unii! Le era greu să spună “A se consuma de preferinţă înainte de a te uita pe ambalaj”? Trebuie să strice topica, logica şi limba în halul... Citește în continuare
Paşte şi Paşti – analiză
Să nu ziceţi că nu v-am spus: conform limbei române pe care susţinem cu toţii că o vorbim, lucrurile stau în felul următor.
Paşte este substantiv masculin la singular. Deci urarea este “Paşte fericit!”, oricât de penibil ar suna. Şi Monica Columbeanu suna nasol, dar ăia au rezolvat-o.
Pluralul substantivului propriu Paşte este Paşti, nu “Paşte”. Cu toate acestea, limba română acceptă expresiile “Sfintele Paşti”, deci versiunile acceptate ale urării sunt “Paşti fericiţi!” sau “Paşti fericite!”
Recapitulare: de Paşte, oricare altă urare în afară de cele de mai jos este greşită:
Paşte fericit!
Paşti fericiţi!
Paşti fericite!
Să vină... Citește în continuare
Te mulg mai bine decât (pe) vaca mea
Lipsa unui “pe” într-un mesaj de genul ăsta naşte monştri. Şi face ca meciul de fotbal s-o iubească pe soţia sau prietena celui care ar spune, teoretic, mesajul din acest billboard.
Ca să înţeleagă şi Milka, ceva nu e în regulă când spui “Te mulg mai bine decât vaca mea... Citește în continuare
Mingii de vânzare
Dragiilor, trebuie să vă fac niște mărturisiiri. Uneori, limba română cade pradă unor oamenii care își bat joc de ea, care o sodomizează, care o omoară ca niște nesimițiții și măgarii. Cu toate acestea, limba română reușește să câștige din ce în ce mai mulții adepții care încearcă să-i aducă pe calea cea bună pe ceii care greșesc. Chiar și pe terenuriile de fotbal.
Sportul și mișcarea întărește valoarea. Nu faceți greșeliile de a nu face sport, nu cădeți pradă instincteelor. Luați o mingie și jucați fotbal. Sau mai multe mingii, normal. Nu de alta, da’-s foarte... Citește în continuare
Susţin necondiţionat şi sincer “Ne corectăm #cudrag”
Amicul Alex Tunaru îmi transmite astăzi un imbold pe care-l preiau mai mult decât fericit că pot să împărtăşesc asta cu oameni din zona în care activez şi eu. Pe scurt (să nu vă ţin mult), Alex propune ca orice eroare - de vocabular, de sintaxă, de morfologie şi în general de limbă – să fie corectată cu zâmbetul pe buze şi, de asemenea, să fie primită cu zâmbetul pe buze.
Omul vrea să transformăm Social Media într-un fel de vatră a limbii (sună livresc şi măreţ, ştiu), în care noi să fim cei care respectă limba înainte de toate. Şi, ca unul care iubeşte cu adevărat zona asta, mă alătur cu mare drag îndemnului – spuneţi-i naţionalist, dacă vreţi – de a transforma limba tăvălită în limbă corectă.
Nimeni nu are... Citește în continuare
Măcar noi să vorbim corect românește (2)
Termenul ANIVERSAR este un adjectiv. Adică reprezintă o însușire a unui substantiv și înseamnă “care revine în fiecare an” (an + versar). Între timp, limbajul comun a transformat acest adjectiv în substantiv (aniversare) și în verb (a aniversa). Nimic incorect dacă cei doi termeni sunt utilizați în sensul lor propriu: împlinirea unui an sau a mai multor ani de la un anumit eveniment.
Așadar, poți să aniversezi nașterea, să aniversezi un eveniment în general (ziua Unirii, Independența, etc). Dar este absolut incorect să spui “aniversez 23 de ani” sau “aniversez trecerea a 23 de ani” pentru că asta înseamnă, în limba română, că nu sărbătorești nașterea, ci timpul trecut de la evenimentul aniversat de fapt. Spui că... Citește în continuare
Măcar noi să vorbim corect românește (1)
Limba română e, la fel cum se întâmplă cu toate limbile pământului, într-o continuă și dinamică schimbare. Doar că “dinamic” nu înseamnă aici rapid, orice schimbare fiind nevoită să fie validată în zeci de ani de utilizare modificată. Ba mai mult, există multe exemple de schimbări ale unor cuvinte care au dispărut după o anumită perioadă de timp pe fondul revenirii la versiunea anterioară, corectă din punct de vedere etimologic.
Așadar, faptul că mulți rostesc, pronunță și folosesc cuvinte care sunt incorecte din punctul de vedere al vocabularului actual nu este nici corect, nici incorect, ci recomandabil și nerecomandabil. Iar Academia Română, singura instituție care reglează mecanismele limbii, nu face decât să repună pe șine –... Citește în continuare
Susţin
