Liga 1 Orange, faza pe fotoliu. Etapa 25. Dinamo – Craiova 2-1: Praz de necaz

O știți p-aia cu Împăratul care trăia peste șapte zări, șapte mări, șapte dealuri, șapte văi și șapte vulcani noroioși și, într-o dimineață, iese omul pe geam și zice, plesnindu-se peste frunte, ”Să dea dracii, ce departe stau!”? Ei, cam asta e și impresia generală pe care o lasă Liga 1 Orange față de de campionatele din Vest: în timp ce ăia pun tot fotbalul pe tabletă și apasă pe buton să-i dea bice, noi încă frecăm preocupați două pietre, poate-poate facem un foc și mai dezghețăm miriștea pe care jucăm.

Medias-Steaua

Dar știți ce? Haideți, fraților, că-i frumos și la noi! Fără glumă. Uite, în etapa asta, penultima din sezonul regulat, am avut cel mai frumos meci al campionatului, cea mai mare victorie a liderului și cel mai nemeritat egal din istoria recentă a fotbalului. Despre toate, cu răbdare și Tantum, că e perioadă de gripă, în cele ce urmează. Citeşte în continuare

Rio 2016, faza pe canapea. Ziua 1: Pedalând Angol

Ajunsă la Rio cu speranțe modeste la medalii, prognozele meteo indicând mai degrabă multă ceață și vizibilitate redusă spre viitorul sportului românesc, delegația României s-a lovit ieri de prima zi a Olimpiadei ca Tico de un cap de pod. Deși am plecat cu speranțe că vom termina ziua măcar cu o medalie cu rol de stretching care să ne dezmorțească și să ne ofere un ușor vânt în pupa pentru zilele și competițiile care vor urma, finalul zilei ne-a găsit cu stenturi pe inimă, cu branulele în vene și conectați la aparatele care ne ajută să respirăm artificial.

Bancul zilei a venit de la handbal, acolo unde naționalei care anul trecut câștiga bronzul mondial i-au intrat scame-n instalație și a plecat de pe loc tușind a TBC într-un meci pe care în mod normal ar fi trebuit să-l folosească pentru a-și regla tirul. România-Angola a fost însă unul dintre cele mai rușinoase meciuri din ultima perioadă a naționalei de handbal feminin, africancele reușind să ne bată fără probleme într-o partidă în care fetele noastre nu au reușit să conducă niciodată pe tabelă. S-a terminat 23-19 pentru Angola, echipă care la Mondialul de anul trecut pleca acasă după ce Muntenegru a bătut-o ca pe coceni în șaisprezecimi la 10 goluri diferență. Citeşte în continuare

Euro 2016, faza pe fotoliu. Franța-Irlanda: Griezmann cu lapte

Acum vreo șapte ani, pe când Messi de-abia-și trăgea primele aparate de ras pe sub nări, Franța scotea Irlanda din barajul pentru Mondialul din 2010 cu un gol marcat în prelungiri după ce Thierry Henry a făcut un henț atât de evident, încât irlandezii au scos de nervi din nomenclator meseria de arbitru. Povestea a declanșat la acea vreme un scandal monstru la nivel diplomatic, singurele argumente contra declanșării unui război în toată regula fiind halca de apă dintre cele două și faptul că irlandezii erau deja îndeajuns de beți în momentul fazei încât să nu se prindă decât după meci, la reluare.

În acest context, prima reîntâlnire dintre cele două țări, care a avut loc ieri în optimile Europenelor jucate în sufrageria francezilor, era cel puțin interesantă din punctul de vedere al Irlandei, care apucase rata de după grupe după ce a bătut o versiune Safe Mode a Italiei.

Citeşte în continuare

Euro 2016, faza pe nod în gât. Tragerea la sorți: decât eliminați și bătuți, mai bine calificați și câștigători

Fotbalul românesc e în această săptămână într-o euforie care seamănă cu bucuria copiilor care primesc cadouri de Crăciun butășită cu momentul în care ești singurul care nimerește numerele la loto. Din două motive. Unul ține cont de faptul că modificările climatice au transformat luna decembrie într-una în care terenurile de fotbal ale echipelor din Liga 1 sunt în sfârșit practicabile în premieră absolută, deci nu mai asistăm la tablouri cu natură moartă în noroi. Al doilea, ceva mai sănătos, are la bază faptul că bila cu numele nației a fost dezgropată de UEFA și găsită lângă fosilele unui Velociraptor, urmând să fie folosită din nou la o tragere la sorți în care oficialii români din public nu vor respira același aer cu reprezentanții Gibraltarului, ai Insulelor Feroe și al altor state la fel glorioase în fotbal precum selecționata de veterani din Prundul Bârgăului. Citeşte în continuare

Australian Open, faza pe colțul mesei. Finala masculină. Bătaie de Djok

Nu există multe ocazii în care tenisul să scrâșnească din dinți, să strige cu disperare, să urle cu lacrimi în ochi și să-și întindă toți mușchii într-un stretching chinuit fizic, dar perfect sănătos mental. Însă finala masculină de la Australian Open, una în care jocul perfect s-a împletit cum nu se poate mai asortat cu momentele extracurriculare, ne-a oferit cel mai bun exemplu al faptului că sportul ăsta are atât de multe aspecte de urmărit și analizat, încât îți dă de înțeles că funcționează după un principiu strict oenolog. Cu cât trec mai mulți ani, cu atât te îndrăgostești mai mult de substanță. Citeşte în continuare

Australian Open, faza pe colțul mesei. Finala feminină. Serenadă

  • Serena Williams câștigă al 19-lea său titlu de Grand Slam
  • Bolelli/Fognini reușesc să câștige turneul la dublu masculin

După ce timp de două săptămâni am văzut pe terenurile de la Melbourne rochițe colorate în curcubeul aromelor Skittles, pumni încleștați cu grație, cosițe legate cu agrafe sărind în briză și machiaje care contrastează serios cu vâna unor lovituri de dreaptă care-ți pot rașcheta oboiul și te pot elimina din societate pentru perioade lungi, ultima sâmbătă a primului turneu de Mare Șlem al anului a debutat cu ultimul meci din turneul fetelor. Marea finală. Meciul celor mai bune jucătoare din lume în acest moment. Partida care a pus față în față tancul american cu grație de șifonier și goarna rusească cu studii superioare la facultatea de iritatori profesioniști. Serena Williams (1 WTA) versus Maria Sharapova (2 WTA).

Serena, care dacă s-ar făcut ciclistă ar fi terminat Turul Franței înainte ca adversarii să-l înceapă, s-a prezentat la arena din Melbourne cu ideea de a câștiga al 19-lea titlu de Grand Slam al carierei și de a se apropia de Margaret Court (24) și Steffi Graf (22) în topul all-time al câștigătoarelor celor patru turnee majore. De cealaltă parte, Sharapova nu reușise s-o bată pe Serena de vreo 11 ani, pe când România mai avea trei ani până să intre în Uniunea Europeană, deci până la a-și număra titlurile pe teren avea priorități ceva mai personale. Citeşte în continuare

Australian Open, faza pe colțul mesei. Ziua 12. Elveţia în faliment

  • Savarova/Mattek Sands câștigă finala la dublu feminin
  • Djokovic îl bate pe Wawrinka şi va juca finala masculină contra lui Murray

În urma primelor 11 zile pline de tenis de la Australian Open, ziua a 12-a pare mai degrabă una de vacanță, între partide ale legendelor, ale juniorilor și ale paralimpicilor fiind infilitrate doar vreo două meciuri care atrag publicul. Unul este finala la dublu fete, jucată între Savarova/Mattek Sands și chinezoaicele Chan/Zheng, iar a doua este o semifinală după care poate fi făcut un film de Hollywood: Djokovic – Wawrinka, un joc între doi oameni care în ultimele trei întâlniri de la turneul australian au avut nevoie de prelungiri și penalty-uri în setul al cincilea. Implicit azi.

Prima partidă notabilă din această dimineață le-a pus față în față pe americanca Bethanie Mattek-Sands, care la simplu a fost transformată în speranță de Simona Halep în optimi, și cehoaica Lucie Safarova, jucătoare de pe locul 16 mondial căreia i-a fost arătată ușa în turneul de simplu chiar în primul tur, rămânând în Australia din inerție pentru a nu-și supăra coechiperii de la dublu și dublu mixt. Adversarele lor au fost două chinezoaice, Chan și Zheng, fructe ale plajei largi de selecție pe care o au chinezii într-o țară în care rachetele și mingile nu doar se vând, ci se și produc în draci. Citeşte în continuare

Australian Open, faza pe colțul mesei. Ziua 11. Moartea Mioriței

  • A fost stabilită finala la feminin: Serena Williams-Maria Sharapova
  • Andy Murray e primul finalist al băieţilor
  • Horia Tecău și Jean-Julien Rojer, eliminați în semifinală la dublu

Barză, mărar, varză, viezure, mistreț, mânz, năsărâmbă. Cuvinte aduse de strămoși timp de peste 2000 de ani și infiltrate într-o limbă amețită de împrumuturi și influențe. Termeni care astăzi au ajuns la limita puterilor în Australia, acolo unde ultimul ADN de român a părăsit competiția în faza semifinalelor probei de dublu masculin. Horia Tecău, care ieri îl elimina pe colegul Mergea în sferturi, a lăsat orice speranță la porțile complexului Melbourne Park după ce italienii Simone Bolelli și Fabio Fognini au transformat jocul echipei Tecău/Rojer în paste al dente numai bune de pus în farfurie sub un sos bolognese.

Deși nu se aflau pe lista favoriților la turneul australian, Bolelli și Fognini au reușit să câștige primul set cu 6-4, punându-i în gardă cu întârziere pe adversarii lor, luați oarecum pe nepregătite de cei doi italieni care au început să joace tenis tregându-și izmenele deodată în vestiar. Tecău și Rojer au reușit să revină în joc în setul secund, inventând un break care i-a ținut până la final, 6-3, astfel că partida intra în setul decisiv, acolo unde decizia finală urma să fie luată de cât de bine reușeau cele două echipe să-și facă serviciul. Citeşte în continuare

Australian Open, faza pe colțul mesei. Ziua 10: Horia Unirii

  • Tecău/Rojer câștigă duelul românesc cu Mergea/Inglot și sunt în semifinale la dublu
  • Serena Williams, victorie clară cu Cibulkova în sferturi
  • Venus Williams, eliminată de Madison Keys
  • Stan Wawrinka trece ușor de Kei Nishikori și va juca semifinală cu Novak Djokovic

A plouat cu chiftele, sarmale, ciorbă de burtă, covrigi cu sare, mămăligă cu brânză și smântână, mititei și papanași în această dimineață la Melbourne. Horia Tecău și coechipierul său tradițional de dublu, olandezul Jean-Julien Rojer (favoriți 6 ai competiției), s-au întâlnit în sferturile de finală ale Australian Open cu Florin Mergea și colegul său de echipă, Dominic Inglot, un britanic de de aproape doi metri pe care Mergea îl folosește des în loc de aplicație pentru a afla dacă plouă mâine.

Sărbătoarea pur românească de la Antipozi nu putea fi trecută cu vederea de organizatori, care din dorința de a-i face pe ai noștri să se simtă ca acasă au pus formal la casele de bilete cozi de 100 de oameni, au angajat câțiva bișnițari care să le deschidă drumul jucătorilor spre vestiare și să le ceară imperativ bani pentru a avea grijă de mașini, au semnat un parteneriat de o zi cu brandul Boss, Citeşte în continuare