Euro 2016, faza pe fotoliu. Germania-Franța: Vidul Berlinului

Meciurile dintre Germania și Franța au fost întotdeauna spumoase și s-au lăsat cu vase sparte în umoarea apoasă. Fie că vorbim despre politică, despre mașini, despre mâncare, despre imigranți sau despre fotbal, cele două națiuni au reușit să se așeze mai întotdeauna în tabere diferite și și-au aruncat mutual roșii și ouă stricate în mufe.

Evident, Euro 2016 nu avea cum să schimbe paradigma. Până la întâlnirea dintre cele două echipe, rezultată în semifinale după trasee sinuoase ca meandrele Amazonului spre vărsare, Germania și Franța au părut cele mai solide echipe de la turneul final. Motivele au fost însă diferite. Dacă nemții au demonstrat că știu să-și blindeze poarta și că iau gol doar din penalty și doar dacă vreun fundaș sare cu mâinile după minge ca după buchetul miresei în careu, francezii și-au cheltuit toți banii pe sulițe și au încercat să înscrie în fiecare meci cel puțin un gol mai mult decât adversarii. Iar dacă iese de-un 5-2, ca-n sfertul cu Islanda, cu atât mai bine.

VOLVO-XC60-sommar_450x450

Seria de articole Euro 2016, faza pe fotoliu vă este oferită de Volvo România.
Toate încasările vor fi donate în scop umanitar către Mariana Oprea, una dintre supraviețuitoarele din Colectiv. Povestea ei poate fi citită pe larg aici. Citești gratis articolele de pe acest blog, dar poți dona și tu orice sumă pentru ca Mariana să poată avea o viață normală:
Oprea Mariana
Cont IBAN: RO66RNCB0297109441120001
Cont deschis la BCR, filiala Colentina nr. 26
Cod Swift: RNCBROBU

Evident, cauza franceză a fost ajutată și de faptul că echipa albastră a prins un culoar pe care nu-l putea construi mai ușor nici dacă-l făcea din pix înainte de preliminarii. După ce în grupă au jucat cu România, Albania și Elveția, echipe numai bune pentru încălzirea fesierilor și pentru creșterea tonusului muscular, primele două meciuri eliminatorii au pus Franța față în față cu Irlanda și Islanda în partide care au burdușit podiumul golgheterilor de la Euro cu accente circumflexe. De cealaltă parte, nemții au avut ceva mai multe hopuri pe traseu. Obișnuiți cu autostrăzi pe care mergi cât te ține pedala, germanii au dat în grupe de radarele poloneze ascunse prin tufișuri, iar pentru a ajunge în semifinală și-au dat palme la penalty-uri cu italienii până când prima lacrimă căzută pe farfurie a decis că pizza are blatul cam crud.

Rămânea de văzut dacă francezii, obișnuiți până în această fază cu echipe cu rulmenții săriți, se vor adapta la caietul de matematică și la desenele pe hârtie de calc pe baza cărora au fost construite mașinile de fotbal scoase de mereu activa uzină germană de mecanică fină.

În paranteză fie spus, meciul a divizat și opiniile și preferințele românilor. În mod normal, pe linie sanguină, am fi fost alături de frații de gintă latină. Însă acum, că am anunțat antrenor german la Națională, am început să ne repoziționăm ușor prioritățile din viață, pentru că nu-i rău să punem la bătaie bucăți de creier acolo unde de obicei gândim în funcție de cât de plin ne e stomacul.

Francezii au început meciul cu Germania în inerția sfertului cu Islanda, călărind careul unor adversari care nu au înțeles timp de vreo 10 minute care-i mecanismul prin care francezii își ascut baionetele în loc să ridice tradiționalul steag alb. Din mixul ăsta de elan și perplexitate s-a născut și prima ocazie majoră a meciului, în care Griezmann și Matuidi au cusut în zig zag apărarea nemților și l-au întins pe Neuer ca pe un cearșaf uitat pe sârmă (video).

După începutul fierbinte ca o supă de ceapă din care curge hulpav brânza Gruyère topită, francezii au oprit brusc motoarele în curbă și au fost nevoiți să conducă întreg restul reprizei coborând cu spatele la vale și privind speriați prin oglinda retrovizoare. Între timp, nemții au început să bată amenințător cu pumnii în geamurile tractorului francez, cerând înapoi subansamblele produse de furnizori antrenați pentru spectacol la umbra Mainului bătrân.

Problema germanilor a fost însă faptul că au intrat în teren cu busola dereglată, astfel că orice tentativă de atac sau de șut a părut mai degrabă o invenție stângace decât rezultatul unei strategii solide. Cel mai bun exemplu pentru ilustrarea acestui aspect deloc estetic al jocului german a fost șutul moale ca un muc întins de răceală al lui Muller, care la Europenele din acest an a fost lovit de o specie atipică de amnezie ce l-a făcut să uite cum se joacă fotbalul imediat după ce punea piciorul în careul advers. Emre Can, neamț adoptat cu nume de șaormar de carieră, a fost ceva mai aproape să marcheze, însă Lloris a observat că mingea a intrat pe interzis și a oprit-o la timp la control (video).

În timp ce nemții au organizat patruzeci de ședințe în care au discutat contrastul dintre oportunitatea spargerii porții franceze cu berbecul și o abordare fină care să mizeze mai degrabă pe capacitatea de persuasiune a atacanților echipei, francezii au uitat cum arată poarta lui Neuer și au avut nevoie de ghid și de traseu marcat ca să ajungă la mai puțin de 30 de metri de portarul german. Drept urmare, cele mai periculoase faze ale acestora au fost două lovituri libere de la 30 de metri pe care Griezmann și Pogba le-au executat identic, fără urmări pe EKG-ul lui Neuer (video).

Am mai notat și o fază în care Giroud a dovedit că dacă e pus să sprinteze se simte ca o muscă prinsă în maioneză, ratând o ocazie majoră de a marca după ce lui Boateng i-a intrat nocturna-n cornee și a sărit pe lângă minge la mijlocul terenului. De subliniat intervenția fabuloasă a lui Höwedes, fundașul german demonstrând că reluările slow motion pot să scoată aurul dintr-o alunecare așa cum scotea Arghezi frumuseți din bube și mucegaiuri (video).

Meciul curgea spre vestiare alert, dar fără prea multe elemente contondente. Ei bine, în minutul 45, la o fază confuză în careul german, arbitrul a pus mingea pe punctul de la 11 metri după ce lui Schweinsteiger i s-a ars placa de bază și a sărit necontrolat cu mâinile spre minge într-o mișcare preluată din CV-ul colegului Boateng, cel care exemplificase în meciul anterior, contra Italiei, o mutare tehnică asemănătoare (video). Loviți de uimire ca ardeii de grindină, francezii au avut nevoie de câteva secunde pentru a-și da seama că au șansa de a intra în avantaj într-o repriză în care au jucat fotbal doar vreo 8 minute, ca pe Playstation. Griezmann a fost cel care și-a asumat aruncarea grenadei în poarta lui Neuer, care a fost bătut pentru a doua oară la acest European din cauze care țineau mai ales de lipsa de orientare pe cer senin a colegilor săi de echipă (video).

Conduși la pauză, nemților le-a căzut curentul în cartier și s-au trezit încercând să vâslească în întuneric după egalare. Probabil însă că în Germania nu există conceptul de handicap, pentru că echipa germană a părut că gravitează pe orbită ca Stația Spațială în așteptarea unui mesaj prin satelit care să le comunice cum trebuie să abordeze restul meciului. Rezultatul a fost o repriză secundă neutralizată de mijlocul și de apărarea Franței în condițiile în care mult-așteptata presiune a germanilor care să aducă o eventuală egelare a fost declarată dispărută pe câmpul de luptă.

Urmarea logică a acestei situații din teren a fost apariția unor ocazii franceze venite pe contraatac, cu același Antoine Griezmann la controlul turetei. Iar după câteva încercări fără rezultat, atacantul francez a reușit să marcheze și al doilea său gol din acest meci, venit într-o fază care ne-a convins că soft-ul instalat în Hard Disk-urile aparatelor de fotbal germane a avut erori majore de concepție. Nu se poate explica altfel eroarea tătărușăneană a stâlpului Manuel Neuer, care a ieșit sub o centrare ca o balerină de la Balshoi în spațiul aerian al scenei și a respins prost mingea în fața sa, de unde Griezmann a împins-o relaxat în poartă (video). Germanii făceau astfel al doilea cadou al meciului, transformându-se după doar 70 de minute de duel contra Franței dintr-o națiune rece și care râde cu maxilarul încleștat într-un popor care nu poate pleca în deplasare fără să le plaseze strategic gazdelor câteva atenții.

Al doilea gol al Franței le-a pus taurină-n aorte nemților, care s-au trezit brusc în față cu o tarla de 15 minute în care erau nevoiți să dărâme ceea ce n-au putut să construiască de unii singuri în primele 75. În ciuda unor ocazii rare ca speciile de hipopotami pe cale de dispariție (video), germanii nu au reușit să rupă plasa de țânțari așezată oricum la derută de francezi în fața zidului, chestie care i-a băgat și mai mult în ceață pe inginerii nemți obișnuiți cu respectarea regulilor de conduită în construcții.

Meciul s-a terminat cu victoria la două goluri diferență a francezilor, care au mizat pe nanoposesie și pe teragreșelile adversarilor pentru a-și pune geaca pe scaunul mesei la care se va juca finala Europeanului. Griezmann și Ronaldo vor readuce în prim plan personajele caracterizate deja în opera literară “Finala Champions League 2016”, însă rolurile celor doi jucători vor fi ușor inversate de această dată. Dacă francezul intră în ultimul meci de la Euro ca favorit, cu avantajul terenului propriu și al unei echipe care a prins la acest turneu final un tren care a amestecat în proporții egale valoarea și norocul în stare moleculară pură, Portugalia lui Cristiano Ronaldo vine la Paris din postura challenger-ului, încercând să se ferească de directe de dreapta și să înfigă croșee letale în același timp.

Dincolo, germanii pierd ocazia de a-și completa titlul mondial din CV cu unul european după un meci în care echipa antrenată de Low a părut impotentă în atac, o zonă care altă dată funcționa ca furnalele din comunismul ceaușist. De altfel, Germania a reușit să bată la acest European doar naționalele din Ucraina, Irlanda de Nord și Slovacia, demonstrând contra Poloniei, Italiei și mai ales Franței că mâna care merge la prohab nu poate să aducă înapoi diamante.

Finala Portugalia-Franța se va juca duminică, 10 iulie, de la ora 22, pe Stade de France, stadion pe care francezii au disputat de altfel și primul meci al acestui European, pe vremea în care Bogdan Stancu încă credea în maimuțe cu fundul roșu.

GERMANIA-FRANȚA 0-2 (0-1)
A marcat: Griezmann (45+2 penalty, 72)
Cine merita să câștige? Probabil că un egal era mai aproape de jocul nehotărât al celor două echipe
Ce am învățat din acest meci? Că singurul mod în care poți să-i bați pe nemți e prin scurtcircuite în propriul Matrix.

Mircea Meșter on EmailMircea Meșter on FacebookMircea Meșter on InstagramMircea Meșter on LinkedinMircea Meșter on Twitter
Mircea Meșter
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.

4 Comentarii

  1. “Mana care merge la prohab nu poate sa aduca inapoi diamante”.
    Presimt ca maxima asta, care descrie foarte bine evolutia nemtilor la Mondial, va face cariera..

  2. Felicitari pentru stilul articolului. Merita un plus!
    In plus, pe linga stilul glumet, ilustreaza exact ce s-a intimplat pe teren.
    Nationala Germaniei de la acest campionat european, a fost o gluma: daca ai posesie 69% si nu reusesti sa dai gol, esti total impotent :D

    • Victor, te invit să citești și cronicile meciurilor anterioare de la Euro, pentru că s-a scris aici ca la Mărășești în ultima lună.

  3. Mircea Meșter,
    multumesc de invitatie, o sa-mi fac timp.

Leave a Reply