Roland Garros 2018, faza pe tușă. Ziua 1: Jelena Anostapenko

Abia ce au trecut cinci luni de la Australian Open. Dacă ați uitat, vă reamintim: pretenarii de la Porsche au făcut gestul de a gira, cu reputația și resursele dumnealor, cronicile noastre de tenis. Iar noi, când primim un deget, luam tot volanul, bordul, șasiul și roțile de rezervă, așa că nu ne vom opri din scris decât atunci când ni se va sugera discret că ”nu, nu e ok să-l compari pe Goffin cu un pui de rață trotilat”.

Embed from Getty Images

Avem, așadar, încă trei slamuri din 2018 de întinat pe aici cu gravele noastre exagerări. Cu frazele noastre prolixe. Cu aproximativele noastre cunoștințe de tenis. Da, ne vom compromite zilele libere și zilele de weekend, dar o vom face pentru voi! Pentru voi! Nu uitați că încă nu am pus pe site widget din ăla de ”Donate”, dar dacă vreți să ne arătați că vă pasă, aveți opțiunea mailului și a zonei de comentarii. Unde primim sugestii și amenințări cu moartea când ne luăm de Djokovic (mno, de parcă e vina noastră că până joi e out din turneu). În fine, si ça marche, să-i dăm bătaie.

Aceste cronici îți sunt oferite de:

Alexandra Dulgheru – Christina McHale: 5-7  7-6 (întrerupt)

Începem cu sfârșitul, că Dulgherița noastră a început printre ultimele și dacă mai stătea vreo 20 de minute pe teren o dădeau afară oamenii ăia care au grijă de zgură. Apropo, un articol despre ei găsiți aici. Alex a apărut pe teren cu o mulțime de benzi medicinale pe ea. Doar chederul ușii mele avea mai multe, la ora la care scriu aceste rânduri, de când am încercat eu fără succes să-l lipesc la loc.

Sub privirea unui Kader Nouni (arbitrul de scaun) mai plictisit decât adolescenții la teatru și pe un teren din fundul grădinii, de nu s-a înghesuit nimeni să facă măcar o fotografie din timpul meciului (drept pentru care vă vom bucura cu niște instantanee cu un furtun și cu multă zgură), fata noastră a început bine partida. De fapt, Alex este o zguristă excepțională, însă e șicanată la tot pasul de accidentări. Ai zice că toată cariera s-a antrenat cu Sergio Ramos. Ei, și mulțimea asta de accidentări a făcut-o să-și schimbe un pic jocul. În primul rând, defensiva e alcătuită de așa-numitele moonballs, și mai puțin de slice-uri șirete, așa cum făcea pe vremea când câștiga turnee WTA. Dar, atâta timp cât vii la fileu și știi să pui o scurtă ca lumea, ai voie să înalți și lumânărele, ce mama dracului!

Embed from Getty Images

Sanda e specialistă în meciurile lungi. Rezistența și apetitul pentru rally-uri interminabile o ajută să-și câștige meciurile, dar tot asta o oprește din a lega victorii solide. Cam așa a fost și meciul ăsta, cu mențiunea că încă nu s-a terminat. Întunericul a venit peste noi ca antidopingul peste Sharapova și a pus pauză partidei. Pentru româncă, asta e perfect, pentru că ea vine după meciuri în calificări, deci, vorba cuiva școlit în TR, oricine îi trebuie nițică odihnă între meciuri.

Embed from Getty Images

A fost așa: primul set ar fi trebuit să se închidă mai devreme, că Dulgheru a servit pentru el la 5-4. Dar taman atunci nu a mai fost în stare să nimerească terenul nici dacă-i puneai la dispoziție mingi de handbal. Așa că americanca a făcut break, și-a ținut serviciul și aia a fost.

Însă abia finalul setului doi ne-a băgat în toate boalele, pentru că arbitrul creț al partidei și-a dat cu arătătorul în mijlociu și a bulibășit scorul din tie-break. Astfel, la o tușă dată perfect de Alexandra, Kader a pus punctul în dreptul Christinei. Asta mica, yankea, n-a zis nici pâs, dar când s-a prins că trebui să dea punctul înapoi… ei bine, știți cum e când vine ANAF-ul peste voi. A avut de comentat și de gesticulat.

În orice caz, bezna a calmat lucrurile, așa că, dacă nu vine a doua zi ploicica aia cu care suntem amenințați încă de săptămâna trecută, ar trebui să vedem decisivul. În tihnă, că doar e zi liberă.

Venus Williams – Qiang Wang: 4-6, 5-7

În 2017, Venus o bătea pe Wang chiar la Roland Garros, după un meci destul de strâns. Însă 2017 e 2017, pe când 2018 e 2018. (Bravo, Codruț, excelentă analiză a timpului!). Ei bine, de data asta, americanca a scăpat meciul din mână precum Karius mingea (e prima și ultima glumiță pe seama bietului portar, promit). Interesant (sau al dracului de trist, depinde pe cine întrebi) este că e pentru prima oară în cariera ei de peste 20 de ani când Venus pierde de două ori la rând în primul tur la un Grand Slam. La Melbourne, s-a grăbit de asemenea acasă. Nu poate fi prea plăcut să joci doar două seturi la slam, dar asta e – când faci aproape 40 de greșeli neforțate, zgura nu te iartă, chiar dacă tu poate ai la fel de multe Grand Slamuri câștigate câte dosare penale are Ilie Năstase. În ultimele două zile.

Embed from Getty Images

Ceva nu se leagă în match-up-ul ăsta pentru Venusa, chiar dacă ea este cel care îl conduce. La Wimbledon, de exemplu, anul trecut, chinezoaica a dus-o până-n setul 3. Acolo, a avut grijă să nu câștige mai mult de un game, însă a alergat-o pe Venus de nu a mai avut săraca energie să-și facă dansul ăla enervant al ei de final.

Așadar, ce e mai greu pe zgură? Să ai 38 de ani sau să fii numărul 91 mondial? Răspunsul este: pe zgură totul este greu, fraților, nu există scurtături.

Embed from Getty Images

Grigor Dimitrov – Mohamed Safwat: 6-1, 6-4, 7-6

Trebuie să tratăm meciul acesta cu seriozitate, pentru că este o poveste aici. Safwat este un egiptean care se află pe locul 182 în lume. Are 27 de ani și este deja chel. Eu am 32 și sunt îngrozit că o să chelesc, așa că orice bărbat mai tânăr și mai avansat în procesul de calviție decât mine îmi este automat simpatic. În plus, Mohamed Safwat este primul egiptean din 1996  încoace care joacă pe tabloul principal al unui Grand Slam. Cât de mișto este asta! Ultimul a fost un tip pe nume Tamer El Sawy, care deja juca în echipa de Cupa Davis a Egiptului la vârsta la care băieții obișnuiți își fac copiuțe pentru Capacitate. Mo al nostru a intrat pe main draw din postura de lucky loser, după ce Troicki s-a retras, iar astăzi chiar a jucat pe Chatrier, în dauna unor jucători precum Verdasco sau Haase, pe care chiar nu aveți niciun motiv să-i simpatizați.

Embed from Getty Images

Scorul cu care a pierdut nu contează. Faptul în sine că a pierdut nu contează. Dimitrov e Top 5 și mult mai bun. Însă după ce s-a întâmplat aseară cu celălalt Mohamed, devine un remediu universal și o bucurie necesară să vezi un egiptean ieșind zâmbind de pe un teren de sport.

Embed from Getty Images

Yulia Putintseva – Johanna Konta: 6-4, 6-3

Știu că vă bucurați, ați rămas cu sechele grave din cauza Johannei. Ba cu Halep, ba cu Năstase, fata asta are darul de a se nimeri fix acolo unde avem noi interese, și mereu iese cu scandal. Și de data asta a fost o întâmplare haioasă pe care trebuie să o redăm aici, că-i rost de arătat cu degetul. Era abia 3-3 în primul set când lui Poots i-a sărit muștarul. Motivul poate îl ghiciți: atunci când Konta se pregătește să servească, nu știi dacă să aștepți să-și arunce mingea sau să te duci să-ți faci o salată. Durează mult, mișcarea e cam enervantă, iar când meciul are loc pe tabloul unui Slam, răbdarea e greu încercată. Așa că Yulica s-a apucat să o imite. Cam cum făcea Soderling pe vremuri, când își scotea chiloții din fund ca să-l enerveze pe Nadal.

Embed from Getty Images

Cu această înfrângere în două seturi a Kontei, vreau să vă aduc la cunoștință că am ceva în comun cu fata asta: nici eu și nici ea nu am câștigat vreodată un meci la Roland Garros. Totuși, avantaj eu, că-mi stă mai bine în negru, în timp ce pe ea au făcut-o ăștia de la Asics să semene cu Ozzy Osbourne după 3 săptămâni la Mărăcineni.

Konta rămâne cea mai bună jucătoare de tenis a Marii Britanii, dar asta e ca și când aș spune că eu sunt cel mai bun jucător de padel din sudul Buzăului. Să admitem că nu e concurență chiar ca la Facultatea de Medicină.

Embed from Getty Images

Jelena Ostapenko – Kateryna Kozlova: 5-7, 3-6

Într-o altă partidă suuuper simpatică, în care ”ale noastre” le-au bătut pe ”ale lor”, Jelena Ostepenko a pierdut un meci de tenis. Nu uitați, ne aflăm încă la Paris, acolo unde, nu demult, fătuca asta cu alură de matrioșka revenea în decisiv și-i sufla Simonicii trofeul.

Embed from Getty Images

Iar acum, puțină istorie, că suntem cu toții intelectuali. Ghioaga era o armă de luptă, alcătuită dintr-un ciomag (de lemn sau de fier) cu capătul bombat. Inițial, aceasta nu avea racordaj, însă odată ce Penko s-a convertit la profesionism în tenis, aceasta a luat forma unei rachete. De atunci, Jelena și alte jucătoare o folosesc pe post de unealtă de dat în mingea de tenis. Problema, dragii moșului, este că ghioaga are forță, dar nu și precizie. (E ca un jandarm beat, dacă permiteți). Tu poate vrei să dai un as rapid, dar te trezești că zbori înghețata din mâna unui spectator aflat pe rândul 55.

Embed from Getty Images

Lăsând însă gluma deoparte pentru 30 de secunde, e greu, de multe ori, pentru campionii la zi să performeze bine în primul meci din turneu, iar biata Penko a arătat că treaba asta nu e doar un mit. Și-a făcut jocul de ”ori la majorat, ori la spital”, dar la finalul lui singura concluzie care s-a putut trage este că puștoaica va părăsi Top 10-ul după astea două săptămâni de Paris. Deși e o jucătoare foarte bună, care va mai câștiga slamuri, cifrele ei în meciul de azi au fost bestiale. A înfipt 13 duble greșeli și 47 de lovituri neforțate. E drept, Katy Kozlova o fi ea doar o ucraineancă de pe #67, dar a jucat ca o pretendentă la săptămâna a doua. Și Kievul, iată, are motive de mândrie. Mai ales după felul în care s-au urnit să organizeze finala Champions League. #VaiDeLume.

Embed from Getty Images

Ok, a ieșit repejor din turneu Jelenuța, dar măcar s-a ales și ea cu un record: din 2004 încoace nicio campioană en-titre nu mai pierduse în primul tur. S-a rezolvat. 14 ani mai târziu, Anastasia Myskina e în compania selectă (și minionă) a Ostapenkăi.

A, și nu uitați, prieteni, să completați formularul de 20%.

Gaël Monfils – Elliot Benchetrit: 3-6, 6-1 6-2 6-1

Aș vrea să pot spune că-s EFECTIV și REALMENTE uimit că Gaël a reușit să piardă set la un jucător aflat în afara Top 300. Dar nu sunt. Am fost mai surprins de cât de caraghios îi stă tuns chilug, ca unui Eddie Murphy mult mai simpatic. În ciuda unui început mai slab (de meci și de sezon), Gaël reușește să se preschimbe la Paris: din bufon el apare drept bufon-atlet, iar lumea îl adoră. Nu ești om dacă nu-l adori pe Gaël. Când pune o scurtă sau execută un no-look passing shot, oameni serioși precum Dominic Thiem sau Teo Cercel zâmbesc în fața televizorului, iar Maria Sharapova chicotește alături de pisicile sale.

Embed from Getty Images

De partea cealaltă a fileului, Elliot Benchetrit este un puștan care a câștigat din tenis aproape la fel de mult cât a cheltuit Monfils pe la doctori în ultimii ani. În schimb, are un forehand ok, o relație nesănătos de bună cu banda fileului, iar Federația Franceză investește în fundul lui la greu, așa că haideți să nu ne facem griji sau probleme. Cum ar spune Nadal, ce gamin va bien.

Embed from Getty Images

Ce e de luat la bord mâine:

În WTA:

C. Suarez Navarro – A. Konjuh (12:00)
K. Siniakova – V. Azarenka (12:00)
A. Dulgheru – C. McHale (13:00)
K. Mladenovic – A. Petkovic (13:30)
M. Buzărnescu – V. King (14:00)
M. Sharapova – R. Hogenkamp (16:45)

În ATP:

M. Copil – M. Cecchinato (12:00)
S. Wawrinka – G. Garcia-Lopez (12:00)
N. Djokovic – R. Dutra Silva (13:15)
R. Nadal – S. Bolelli (16:30)

Codruț Baciu on FacebookCodruț Baciu on Twitter
Codruț Baciu
Codruț este fan declarat al lui Federer, dar îi iubește pe ascuns pe toți jucătorii de tenis, mai ales pe cei care joacă în WTA. Se pricepe la fotbal, inginerie atomică și cherestea. Atunci când nu urmărește competițiile sportive, face abdomene, gătește și bea bere. De cele mai multe ori în același timp.

3 Comentarii

  1. Codrut, te iubesc. Am voie sa zic asta? :D

    Nu te mira ca sunt la prima zi, am zarit prima cronica de-aici pe la sfarsit de RG. Si m-am intors in timp in- si voluntar in acelasi timp.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.