Meșterviuri. Simone Tempestini, campion mondial în Junior WRC: “Am făcut școala de șoferi în România. Știu cum e și cum te învață”

La 22 de ani, Simone Tempestini a devenit în 2016 primul campion mondial din WRC produs vreodată de România. Italian din Treviso și atras în România la finalul liceului de tatăl său, Marco, cel care a construit la Cluj Napoca Rally Academy, una dintre cele mai de succes echipe de rally din țară, Simone a câștigat în acest sezon al doilea său titlu de campion național al României, dar și titlul mondial în Junior WRC, competiție-suport a Campionatului Mondial de Raliuri care a scos în față de-a lungul timpului nume precum Sebastien Loeb, Dani Sordo sau Sebastien Ogier. Am vorbit cu Simone despre raliurile din România, despre poveștile sezonului în Junior WRC, despre controversa naționalității sale și despre siguranța la volan în România, implicit despre cursurile incomplete și pe alocuri eronate ale școlilor de șoferi din țara noastră.

 

Aceasta este primul episod al unui interviu în trei părți.

Simone Tempestini. Foto: RallyZoom.ro

Simone Tempestini. Foto: RallyZoom.ro

Simone Tempestini despre…

…naționalitatea sa

Eu mă simt un sportiv 100% român. Cariera mea a început și s-a dezvoltat aici, iar Italia nu m-a ajutat cu nimic din acest punct de vedere. Am început să concurez în competiții în România în 2008-2009, pe când aveam în jur de 15 ani. Nu stăteam încă aici, pentru că am venit în țară doar după ce am terminat liceul în Italia. Citeşte în continuare

Școala americană de spectacol auto – Ken Block și Gymkhana 5

Acum vreo lună și jumătate, discutam cu Radu peste fileu, într-o seară în care la câteva sute de metri de terenul nostru de tenis se juca finala Europa League de pe Stadionul Național. Din vorbă-n vorbă, am ajuns – așa cum ajung de obicei – la subiectul mașini. Iar pentru că el ia à la légère ideea, l-am introdus descriptiv într-una dintre cele mai spectaculoase demonstrații de artă auto modernă. Digerabilă de oricine, indiferent de vârstă, sex, ocupație, hobby-uri și aplecări socio-politico-culturale. Gymkhana. A doua zi, după ce se uitase la filme, îmi spunea doar “Așa ceva nu se poate”. Citeşte în continuare

Când oamenii mari o iau pe arătură

Zona înaltă a industriei auto este formată din gentlemani. Oameni cu ştaif, cu multe şcoli şi cu multe lucruri văzute în viaţă. Oameni care decid soarta multor zeci de milioane de oameni ale căror locuri de muncă şi vieţi ţin, într-un fel sau altul, de maşini. Mă uit doar în familia mea şi văd că trei din cei patru membri activează în domenii conexe auto. Vrem, nu vrem, le urâm sau nu le urâm, maşinile pun pe masa multor oameni pâinea de zi cu zi, iar industria este condusă de câţiva băieţi extrem de inteligenţi care sunt admiraţi pentru deciziile bune sau, uneori, criticaţi pentru că deciziile lor nu au adus acel “mai bine” pentru toată lumea din jur. Pe scurt, oamenii ăştia sunt influenceri în adevăratul sens al cuvântului. Citeşte în continuare

Ford şi mania persecuţiei

Ford are în State un model denumit F-150. E un pick-up şi este (pentru unii e şocant, ştiu) cea mai vândută maşină din lume la ora asta. Ei bine, Ferrari şi-a lansat acum două săptămâni monopostul de Formula 1 pentru 2011 şi l-a denumit F150. Fără cratimă.

Evident, există asemănări, dar produsele, contextul şi ideea este complet diferită. Dar COMPLET diferită. Ei bine, Ford i-a dat în judecată pe cei de la Ferrari pentru că italienii au denumit monopostul de Formula 1 astfel. Până la urmă, sunt de acord. Trademark-ul e trademark şi trebuie respectat. Însă explicaţiile celor de la Ford sunt nu penibile, ci jenante. Uluitoare, pe alocuri.

“Ferrari is using the F150 name in order to capitalize on and profit from the substantial goodwill that Ford has developed in the F-150 trademark, and in order to trade off of Ford’s famous and winning trademark”

Pe scurt, Ford nu îi acuză pe Ferrari că au fost neglijenţi şi că numele e apropiat (era o acuză absolut normală), ci că Ferrari vrea să profite de imaginea pick-upului F-150, fraţilor. Şi că italienii şi-au numit astfel monopostul de Formula 1 pentru a-i boicota. Pesemne Ford are impresia că Ferrari este o marcă necunoscută şi că astfel şi-a făcut reclamă. Mai mult, pentru a se umple şi mai mult de penibil, Ford nu a dat în judecată constructorul Ferrari, ci divizia de vânzări din SUA. De parcă ăia ar avea vreo treabă cu monopostul din Formula 1.

În româneşte, o astfel de acuză ascunde ceea ce se numeşte mania persecuţiei. Ai impresia că cineva are ceva cu tine. Şi nu mă prind de ce se întâmplă asta, în condiţiile în care discuţiile ar fi rezolvat probabil acest caz extrem de simplu.

Mai jos aveţi cele două modele. Se vede clar că se bat în acelaşi segment de piaţă :)

LATER EDIT: Ferrari a reacţionat imediat şi a anunţat că schimbă numele monopostului în “Ferrari F150th”, pentru ca referirea la originea acestui nume (a 150-a aniversare a unificarea Italiei) să fie mai clară. Continuu să spun că afacerea s-ar fi putut rezolva cu un simplu telefon, fără ca avocaţii Ford să aducă acuze penibile.