Euro 2016, faza pe fotoliu. Italia-Spania: La servita è bella

Un meci între italieni și spanioli e considerat derby într-un turneu final european sau mondial chiar și dacă se joacă în șlapi pe plajă în miros de lumânare parfumată și cu muzică folk cântată la chitară în fundal. Cu sămânțari care ară nisipul și cu studioul mobil cu maimuța și cămila în cadru. Un Italia-Spania e finală chiar și dacă se joacă în optimile unui Campionat European secesionist care a reușit să împartă echipele în fazele eliminatorii în bogați care plâng și săraci cărora le-a sărit petrolul în curte pe neașteptate.

Citeşte în continuare

Euro 2016, faza pe fotoliu. Spania-Croația: Dulceață de Perišić

Meciul dintre Spania și Croația a început în tunelul care varsă vestiarele pe teren, acolo unde jucătorii celor două echipe erau atât de relaxați, încât păreau că se pregătesc să intre la vreun film de comedie la mall, nu la ditai meciul de final care decidea primul loc în grupă. Există, bineînțeles, și o explicație pentru asta: ambele echipe erau virtual calificate mai departe înaintea meciului, x-ul din ecuație vizând exclusiv locul de pe care urma să plonjeze fiecare în apele tulburi ale optimilor de finală. Și mai există o explicație, de data asta cu o față ceva mai umană: jumătate dintre croați joacă în campionatul Spaniei, urcând fân în pod pentru Barcelona și Real Madrid, deci jucătorii se cunosc pe față și pe dos de la dușuri.

Citeşte în continuare

Euro 2016, faza pe fotoliu. Spania-Turcia: Kebab cu varză

Acum patru zile, naționala Spaniei intra în malaxorul presei iberice pentru un joc modest și trist contra Cehiei. Chiar dacă au câștigat cu 1-0 după un gol marcat de Pique când pe fundul cratiței mai rămăsese carne doar pentru gust, singurul care a convins în jocul de atunci al Spaniei a fost Iniesta, căruia federalii iberici i-au montat între timp pe șa un acumulator care se încarcă la fiecare 10 pase reușite și alimentează Montjuicul timp de 6 ore.

Citeşte în continuare

Euro 2016, faza pe fotoliu. Belgia-Italia: Craii de școală veche

Nervoși probabil pe faptul că poziționarea geopolitică nu le dă voie să facă parte din seria de articole Faza pe fotoliu, brazilienii au ținut cu tot dinadinsul să execute o lucrare artistică monumentală în Copa America, echivalentul ceva mai colorat al Campionatului European. Astfel ziua de fotbal a început dimineață devreme, pe când Ibrahimovici își întorcea fabuloasele nări pe partea cealaltă, cu o veste amețitoare: Brazilia a fost eliminată încă din faza grupelor în Copa America Centenario după o înfrângere la limită cu Peru, un rezultat mai surprinzător decât reacția co-conducerii PNL de după alegerile locale. Chit că peruvienii au marcat cu mâna după un henț cât cariera Vetei Biriș și chit că naționala Braziliei a fost formată din jucători de fotbal, nu din fotbaliști, băieții au reușit performanța de a se stropi din ghete până-n frezele de papagali care n-au reușit în viață cu picături de penibil pentru a doua oară din 2014 încoace, anterioara ocazie fiind, evident, măcelul pe cord deschis administrat fără milă de nemți la Mondialul jucat chiar în Brazilia.

Trecând peste acest intermezzo extracurricular, revenim la oaiele noastre și ne așezăm atenția într-o rână pe meciul dintre Belgia și Italia, care a încheiat ziua a patra la Euro. O partidă considerată derby-ul primei etape a meciurilor din grupă la europene: o națională belgiană plină de nume grele care adunate pe aceeași tablă de vestiar nu au apucat până acum să prindă zona meciurilor cu miros de medalii versus o selecționată italiană despre care nu știi niciodată dacă a venit la turneul final ca să moară frumos sau să trăiască urât.

Citeşte în continuare

Barcelona și Real Madrid – poveste cu bani, datorii și semnele finalului distracției

Asistăm în ultimii trei ani la expoziția un fotbal pe care generația mea nu l-a mai văzut niciodată. Oricâte echipe excelente, oricâte competiții câștigate și oricâte meciuri dominate am văzut până acum, ce arată Barcelona și Real Madrid reprezintă curiozități stilistice nu doar pentru cei care urmăresc fotbalul, ci și pentru amatorii sau profesioniștii statisticilor. Dacă urmăriți pe Twitter măcar câteva dintre zecile de conturi care oferă statistici live (vă recomand cu drag OptaJoe, Infostrada sau Misterchip pentru a fi la curent cu cifrele imediat după ce acestea se întâmplă), ați observat în mod sigur până acum că oamenii care se ocupă de asta au treabă în ultima perioadă cât pentru trei campionate. Citeşte în continuare

El Clásico – Meciul Meciurilor

A venit ziua unui nou episod din cel mai cunoscut “serial” fotbalistic al lumii. El Clasico pe numele său, fiecare dintre cele două meciuri anuale dintre Real Madrid şi FC Barcelona ridică orgolii şi crează pasiuni. Este echivalentului unui Război Mondial în fotbal. Anul trecut, la Barcelona, citeam în Marca faptul că pentru jucătorii cele două echipe nu contează ce se întâmplă în restul anului dacă reuşesc să-şi bată adversarii. E lupta dintre Spania şi Catalunya. Real Madrid-Barcelona se joacă de 108 ani.

Câteva date interesante:

– Primul meci a avut loc în 1902, la Madrid, în Cupa Spaniei. Scor final: 3-1 pentru Barcelona.
– Real Madrid a reuşit să câştige primul meci împotriva lui FC Barcelona abia la a zecea întâlnire între cele două echipe (4-1 în Cupa Spaniei în 1916). Între timp,  Barcelona câştigase de 7 ori, în trei meciuri înregistrându-se scor egal.
– Cea mai mare diferenţă de scor: Real Madrid – Barcelona 11-1 (1943).
– Scorul dintre cele două echipe în meciurile din campionatul Spaniei este, astăzi, de 68-62 în favoarea madrilenilor. Alte 30 de meciuri s-au terminat la eglitate.
– Este unul dintre cele mai urmărite meciuri din lume. Singurul meci intercluburi urmărit de mai mulţi telespectatori este finala Champions League.

Mai multe lucruri interesante despre El Clasico vedem şi învăţăm din filmele superbe de mai jos.