Meci cu furculiţa (5)

Meciul de astăzi a fost unul foarte dur. Fără brumă de fair play. Astfel că multe dintre cuvintele pe care le va utiliza cronicarul partidei pentru a comenta acţiunea vor fi unele dure: tăiat, bătut, răzuit, călit, îndesat, mixat. Idei destul de dure pentru un meci, dar extrem de plăcute la final, pentru că – evident – nimeni nu a avut de suferit foarte mult din cauze legate de acţiunile beligerante ale autorului.

Meicul a început în vestiar, cu o jumătate de kilogram de mere trase prin răzătoare cu tot cu coajă. Antrenorul primei echipe a ţinut să arate cine e şeful şi în continuare şi a supus merele rase, împreună cu o linguriţă de scorţişoară şi cu 40 de grame de zahăr, la oprobriul public într-o tigaie. Călite la foc mic, merele s-au arătat ulterior extrem de cooperante şi au împrăştiat un miros prin stadion care a făcut ca publicul să se abţină cu greu să nu intre în teren.

De cealaltă parte a terenului, echipa a fost formată din 250 de grame de frişcă lichidă bătută fără milă şi apoi amestecată – tot cu mixerul – cu 250 de grame de mascarpone. Teoretic, din această selecţie combinată iese o echipă bună de vreo 500 de grame îmbrăcată în alb.

Până să înceapă meciul, arbitrul a făcut semn ca 120 de grame de biscuiţi să-şi găsească sfârşitul chiar în faţa publicului strâns pentru a vedea meciul. Axfixiaţi într-o pungă şi bătuţi cu sucitorul (sau făcăleţul, pentru puriştii limbii), biscuiţii s-au făcut praf în faţa unei asistenţe înmărmurite de cât de uşor e să faci asta.

Acestea fiind spuse, fluierul de început al arbitrului a găsit echipele extenuate în trei boluri din care puteau cu greu ieşi fără ajutorul unei linguri serioase. De altfel, văzând starea în care se aflau echipele, patronii au decis ca meciul să nu dureze decât câteva minute, atât cât i-a luat antrenorului să îndese în pahare în straturi mărul călit (întotdeauna primul), crema de frişcă şi mascarpone şi biscuiţii în straturi paralele. Pentru a păstra o ordine civilizată, tehnicianul vă recomandă ca, peste stratul de mascarpone, să puneţi biscuiţi şi abia apoi măr.

Totul a fost decorat deasupra cu bucăţele de măr, cu nişte rămăşiţe de la biscuiţi şi cu o bucată de zmeură, acestea având rolul de a acoperi ravagiile lăsate de tigaie, făcăleţ sau mixer. Totul a plecat apoi la frigider, unde publicul a uitat de pahare pentru câteva ore. După care echipele au fost devorate de fani. Cu tot cu tricouri.

Inspirat de:

– Desert cu mere, biscuiţi şi cremă de mascarpone (by Good Food)

 

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.

7 Comentarii

  1. Ei senior mircea ce as fi vrut si eu sa particip la meciu asta..

    • Lasa, fecior, ca nu-i one-off. Se mai tine concertul. :) Frisca si mere sa fie.

  2. Jesus! Ne-ai omorat! :)

    Am si eu pahare din alea. E un inceput bun, nu? Exista sperante sa intru si eu in prima divizie culinara. :D

Leave a Reply to Traian Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.