Haideți, fraților, că v-a fost dor de nițică adrenalină. Ce tenis e ăla în care nu-ți sar bucșele din piept în timpul punctelor, nu inventezi noi sfinți și nu riști să faci o vizită
Simona Halep - Anett Kontaveit: 6-1, 6-1
Dacă am fi nemți, Australian Open ar trebui să fie Grand Slam-ul nostru preferat. Spre deosebire de Roland-Garros și Wimbledon, Aussie-ul nu e tipul
Mă gândesc uneori la motivele pentru care niciodată nu fac pronosticuri în materie de sport. Nu la modul serios și niciodată în vreun cadru măcar semi-oficial. Sigur, știți voi deja că
Deși toată lumea intră cu surâsul normat pe față pe teren anul ăsta la Australian Open, printre zimții fermoarelor uriașelor genți cu rachete ies nervii neîncăpuți în racordaje ai tuturor.
Sper că la orele la care eu scriu și voi citiți textul ăsta, Kobe Bryant refuză să joace baschet cu îngerii. Pe de-o parte pentru că aș vrea ca partea asta a zilei să fi fost o bucată de
Roger Federer - Marton Fucsovics: 4-6, 6-1, 6-2, 6-2
Având în vedere faptul că Roger e bun universal și că Fucsovics e născut la Nyiregyhaza, adică practic e aproape sătmărean și bag
O nouă zi de tenis la Australian Open înseamnă, pentru echipa dumneavoastră preferată de cronicari sportivi, o nouă repriză de scris în bezna nopții. În caz că nu v-ați prins, de-aia intro-urile
Domnilor, doamnelor, ce-i cu sensibilitatea asta pe voi? A pupat fratele Nadal o fetiță căreia i-a inversat anterior polii magnetici cu o minge-n țeastă și gata, ne-am topit cu toții? Așa
Surori, frați, copii, dragi canguri. Așa arată o zi bună de tenis. Te trezești înainte să te pui la somn și nu-ți mai vine a dormi până când nu auzi și ultimul „aaaaaaaut” al zilei
Nu știu cine a inventat urarea asta cu ”bună dimineața”, dar e clar că a făcut-o odihnit, la ceas de seară. Diminețile pur și simplu nu pot fi niciodată cu adevărat și pe de-a-ntregul