Porunca numărul 11: să nu faci infarct

În scurta mea vizită peste Ocean nu am avut timp să dialoghez foate mult cu oamenii de pe-acolo. Poate doar schimburile de replici cu angajații magazinelor m-au adus față în față cu americanii get-beget. Iar în schimburile de replici oamenii vedeau imediat că nu-s de-acolo și mai ales că sunt de undeva din estul Europei. “Cool accent, man!” este replica pe care ți-o aruncă oamenii din California în timp ce vorbesc cu tine. Ești o curiozitate, dar pe de altă parte în mod sigur nu te percep ca pe-un ghimpe-n coastă, așa cum se întâmplă în cazul interacțiunilor cu oamenii de rând din țările vest-europene.

Revenind la limbă, astăzi m-am reîntâlnit cu o verișoară care de câțiva ani își face treaba – și și-o face bine – prin Arizona. Iar din povești în povești am ajuns la o discuție despre cum vorbesc ei (ea și soțul ei) acolo. Română, engleză?

– Ambele. Dar uneori îți dai seama abia la finalul frazei că ai început-o în română și că o termini în engleză. Asta se întâmplă pentru că unele lucruri sunt mai simplu de enunțat în engleză, iar creierul face automat schimbarea de macaz.

O altă parte interesantă a interacțiunii lingvistice dintre români și americani este una la care nu m-am gândit până acum. Dacă noi ne-am obișnuit cu modul în care ne sună “foot”-ul lor, iar acum ni se pare normal să-l auzim pronunțat cu accent britanic sau american fără a mai șușoti pe la colțuri, americani rămân uneori cu gura căscată în fața limbajului aparent trivial pe care-l folosesc românii în dialogurile dintre ei prin State. De exemplu, spune ea, nu e deloc recomandat să vorbești în română în fața americanilor și să aduci vorba de faptul că ai făcut duș. Motivul? “Shower”-ul lor nu este același lucru cu “douche”, care înseamnă de obicei spălături intime sau, în argou, un individ patetic, un idiot.

Cea mai tare poveste rămâne însă cea legată de existența verbului “a face” la persoana întâi singular sau la a treia plural.

– De-abia atunci când vorbești românește acolo îți dai seama de câte ori utilizezi cuvântul “fac” în contexte diferite. Normal, americanii se uită cu ochii mari la tine văzând că doi români schimbă “amabilități” în care abuzează de “fuck” fără a fi deloc nerevoși. Și totuși, există un exemplu de expresie a noastră care într-adevăr îi lasă mască pe americani.
– Care e?
– Gândește-te doar ce-și imaginează un american când te vede speriat și te aude spunând “Era să fac infarct“!

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.

4 Comentarii

  1. Asta-mi aduce aminte de fostul sot al sora-mii, care era la spital in US. Vine maica-sa sa-l viziteze si se ofera sa-i aranjeze patul (mai erau trei americani in aceeasi rezerva):
    – Fac io patul!
    – Nu, mama, las’ ca-l fac io!

    Uluirea de pe fata americanilor, priceless.

  2. Fuck in fart! :)) Asta e greu de imaginat chiar si pentru un american…

  3. Intr-un grup de studenti Erasmus, cu nationalitati diferite si mentalitati la fel de diferite, sa ai o discutie despre diferentele si asemanarile de limbaj? Sa vezi acolo cate cuvinte triviale inveti.

Leave a Reply to Mircea Meșter Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.