Dinții ascuțiți ai Herăstrăului

Dacă ai 10 ani, tenisul e cam așa cum e acum de când te știi. Dacă ai 30 de ani, tenisul e la fel: cam că acum de când te știi. Dacă ești nea Ilici și nimeni nu mai știe câți ani ai, totuși, tenisul e așa cum e acum de când te știi și nici măcar Criza Rachetelor din Cuba nu l-a schimbat. Pentru că tenisul și aglomerația de pe Valea Oltului sunt cele două lucruri care au însoțit omenirea de la primul capitol din Geneză și până azi, când trebuie să știi ce-i Revoluția Franceză când începi să te întrebi de unde vine povestea cu felul în care se ține scorul la un meci.

Însă trăim vremuri ciudate. Gospodinele nu mai au leuștean în ciorbă pentru că îl cumpără en-gros unii care promit vindecarea cancerului cu rădăcinoase, la Electric Castle se ascultă manele, iar Nadal, Djokovic și Federer au cam rămas singurii jucători de tenis din lume dacă judecăm după ultimele finale de Slam. Toate astea și multe altele pe care abia noi, pe site-ul ăsta, mai avem curaj să le abordăm, ne aduc la momentul în care sunt necesare schimbări.

Gata cu zilele din prima săptămână de Grand Slam în care televizorul e aproape să-și dea demisia din superba carieră de-abia începută. Gata cu spectatorii care încep procedura de autoflagelare după ce au stat pe o arenă vreo 3 zile ca să vadă un meci între Mahut și Isner. Gata cu toate astea. Să turnăm vinul la flori și să punem în aplicare, cu ajutorul a 8 dintre cei mai buni juniori români, Noul Testament al tenisului.

Avem două zile în care aruncăm o privire în posibilul viitor al tenisului și facem asta la calificările pentru Red Bull Next Gen Open, turneu care și-a deschis taraba sâmbătă la Academia de Tenis Herăstrău din București. Turneu care, așa cum v-am povestit și-n articolul de preview al competiției, a adus în caravană opt dintre cei mai de gașcă tineri din Grădina cu Terenuri de Zgură a Maicii Domnului. Sâmbătă la prima oră – dar nu foarte de dimineață, ca să se bucure și copiii ăștia de vacanță – ne-am adunat ca la urs și am evaluat săsește, cu atenție și preocupare, dacă părinții de tenismeni au dreptate sau nu să bage fise în continuare pe traiectoriile carierelor copiilor ăstora.

Cezar Crețu – Vlad Dancu: 4-2, 2-4, 4-1

Vlad Dancu a intrat pe tabloul Red Bull Next Gen Open din calitatea de cap de serie 1, el fiind și cel mai bătrân dintre copăcei. Bine, are 20 de ani, nu vă așteptați să vină la tenis direct de la creșă. La înălțimea lui de 194 de centimetri, Vlad are probleme specifice oamenilor care știu dacă plouă mâine, dar măcar se poate bucura de faptul că, prin Herăstrău, nu îl deranjează țânțarii. Senior aflat pe locul 6 în clasamentul național, Vlad aduce oleacă la cătare cu d-alde Anderson și dă cu racheta în minge ca surdu’-n clopot, dictându-i adversarului ritmul pe care să se plimbe stânga-dreapta, după fiecare serviciu as sau nereturnabil pe care îl pune în teren.

Doar că pe la nivelul de juniori și seniori aflați încă în căutarea adolescenței pierdute, apele sunt tulburi și încă neclare. Practic, lui Vlad i s-a pus de un meci în care a putut să vadă pe propria piele ce înseamnă cu adevărat „Next Gen”, pentru că adversarul lui – Cezar Crețu, 18 primăverișoare – a intrat pe teren cu caietul liniat, cu carnetul de note pus în învelitoare, cu sandwich-ul cu trosneli atent împachetat de-acasă și cu lecția „Vreau în semifinală” învățată.

După ce s-a trezit ceva mai greoi, abia la 2-0 pentru Dancu, Crețu a scos racheta din ghiozdan și a rezolvat din trei vorbe game-ul al treilea. S-a făcut rebreak cu un winner mai norocos decât examenele la care pici pe singurul subiect de care ai habar, iar Crețu a închis primul set cu 4-2, demonstrând că 2-0 este cel mai periculos scor chiar și în tenis.

În setul al doilea am crezut că asist la filmările unui sequel după Ziua Cârtiței. Dancu a făcut din nou 2-0 doar pentru ca Cezar Crețu să intre iar în rolul elevului care știe doar lecția cu castravetele. Lucrurile au semănat perfect până la 2-2 pentru Cezar și tovarășul său, fileul, moment în care Vlad a găsit manualul de utilizare a acestei competiții, a ascultat în căști catehismele antrenorului și l-a trimis pe Crețu în decisiv.

Peste ani, una dintre schimbările tenisului mondial va afecta și zona de clișee, așa că pregătiți-vă să auzim chestii precum „Meciurile tari se țin în seturi mici”. Partea bună este că treaba va fi cel mai probabil adevărată, mai ales dacă meciurile de tenis vor arăta ca decisivul de la Dancu și Crețu, terminat cu un 4-1 pe fugă pentru cel mai tânăr dintre ei. Care a dat bine în ciorchine, a pus baraj la greșelile neforțate și a plantat mingi în teren până când l-a dus pe Dancu la punctul în care s-a simțit ca Naomi Osaka la Wimbledon: favorit principal scos în primul tur. I s-a-ntâmplat și lui Roberto Baggio, vorba aia.

Dan Tomescu – Matei Georgescu: 4-1, 4-1

Înainte de meciul al doilea al zilei l-am auzit pe Matei Georgescu spunându-i bunicului său o chestie simpatică: „Am nevoie de sfaturi. Și de-o glumă, așa, înainte de meci”. Noi nu ne permitem să dăm pe aici sfaturi, în primul rând pentru că nu ne pricepem, în al doilea rând pentru că în țara în care există simotăți precum CTP și Radu Banciu e deja superfluu să faci pe dirijorul. Dar și pentru că noi ne punem de regulă exclusiv pe hlizeală cu jucătorii și jucătoarele, ba chiar pe ăștia care ne sunt dragi îi cărăm în cârcă prin finale de Grand Slam. Da’ bineînțeles că datorită nouă s-a întâmplat totul, ce credeați?

Ne ținem așadar de glume, cu atât mai mult cu cât nici atmosfera de la Red Bull Next Gen Open nu e chiar cea cu care juniorii sunt obișnuiți. De exemplu, spre deosebire de turneele de juniori la care te cam aplauzi singur cu mâna la ceafă dacă dai un as, la Herăstrău a existat public. Adică public d-ăla interesat de sport, fără grade de rudenie cu jucătorii, dar cu chef de aplaudat tinerei talentați.

Matei Georgescu s-a luat însă cu gluma și nu a părut să-și fi luat azi schiurile de viteză, așa că a pornit la vale cu sania după forehand-urile torpilate de Dan „Tomiță” Tomescu, băiat care și-a trăit viața de junior aproape până la capăt și care astăzi a ajuns la 20 de ani și la un loc 11 în clasamentul de seniori.

Loc care îi dă oarecum dreptul de a ține bine hățurile unui meci în care adversarul e cu doi ani mai mic și poate fi alergat cu scurte la fileu până când primele fire din barbă îi ies direct albe. Și poate că Tomescu nici nu a fost testat conform programei. Însă am văzut deja că Dan are mână sigură, iar terenul de tenis pare să fie pentru el casa aia de vacanță din vârf de munte la care te duci vara după un an de muncă. Acolo îți regăsești liniștea și, până să cobori în aval, ți-ai scris deja doctoratul și ai atins următoarele trei niveluri de zen. cc Nole.

Radu Papoe – Ștefan Paloși: 4-3(5), 4-2

La 16 ani, Radu Papoe este deja numărul 6 în clasamentul național de juniori 18 ani și, chiar dacă nu ne-a dat înainte de meci să îi vizăm carnetul de note, Radu și-a tras deja în CV semifinală la Red Bull Next Gen Open. Papoe a trecut în primul meci de Ștefan Paloși. Ne cam pare rău, pentru că Paloși era singurul jucător din competiție care dă reverul cu o singură mână, chestie la care probabil ești obligat prin contract atunci când semeni atât de bine fizic cu d-alde Stan Wawrinka.

Singura problemă e că la a meciul cu Papoe, nea Paloși a îmbrăcat tricoul „Stan The Man” din perioada în care ăl’lalt elvețian umbla cu căciula-ntinsă după wildcard-uri.

În primul set, Radu a înmuiat bine racheta în oala cu mortar și răbdare și a pus punct cu punct de-un zid din care toate loviturile lui Paloși s-au întors îndărăt până când au zburat în bălării. Și ca să fie bifate din prima zi toate noutățile din regulament după ce în meciurile anterioare am avut câteva puncte făcute direct din servicii ce-au mușcat fileul (v-am zis încă de vineri că aici nu mai există neț), iată-ne și-n tiebreak la 3-3, o altă găselniță a organizatorilor pentru a face tenisul mult mai dinamic și punctele ult mai importante. Tiebreak luat la 5 de Papoe.

În setul al doilea, Paloși a găsit în sfârșit cheia de 14, a strâns bine pe rever ca să nu mai troncăne lovitura și a executat un minunat winner din reverul cu o mână. Moment în care în presa elvețiană a pornit un radar, iar undeva pe o pășune cu vaci mov, stând la umbra unui paltin, Stan Wawrinka a zâmbit sincer preț de o secundă. Că-n rest e ocupat cu un burgăraș.

Reverențe lui Fane, doar că bucuria i-a ținut până în game-ul următor, la 40-0 și trei mingi de break pe serviciul lui Papoe. Moment în care mezinul juniorilor a ignorat faptul că de-abia a pus mâna pe permisul de rachetă și a urcat la manșa game-ului. A revenit Radu cu nor de zgură în urma lui și și-a păstrat serviciul după un punct decisiv în care fanii de la Loja Regală, Tribuna 1, Gardul 2 și Tufișurile 1 și 2 din Herăstrău au oftat așa cum mai oftăm doar când Nadal arde cartea de fizică și îmbracă pe după fileu un forehand biciuit mai ceva ca vacile din Dallas. În cele din urmă s-a terminat 4-2, cu Paloși victimă și cu racheta lui Paloși victimă secundară. Nu-i nimic, Fane, noi și Regele Hagi îți transmitem un călduros „Cine muncește lumea te vede” și un nemuritor “Dacă talent, orice ne-a demonstrat tuturor”. Fani pe viață, xoxo.

Călin Manda – Sebastian Gima: 2-4, 4-2, 4-1

Frumusețea unui turneu cu jucători tineri pe care nu-i cunoști e și faptul că îți alegi favoriții total aleatoriu doar ca să ai mai târziu un moment de introspecție profundă și să realizezi că de fapt îți place tenisul atât de mult, încât ai nevoie doar de un scaun pe care să stai la umbră și de un teren în fața ta pe care să mișune haotic oameni și rachete. Ceea ce vă dorim și dumneavoastră.

Chiar dacă nu a vrut s-o spună, ultimul meci a fost vedeta zilei. Context exista având în vedere că Manda a intrat în turneu din postura de favorit 2, iar Sebastian Gima este, la numai 17 ani, locul al patrulea în clasamentul național de juniori. Iar dacă anterior avusesem parte de set cu revenire de la 2-0, Călin și Sebastian au cerut unul cu de toate. Ca să mergem și noi liniștiți către case, împăcați cu gândul că, în lipsa autostrăzilor pe care să circulăm cu viteze mari, putem fi mulțumiți măcar de faptul că avem jucători de tenis care fac la orele de lucru manual servicii de peste 200 de km/h.

Pe bune, așa a fost. În primul set, Gima a făcut rapid break, iar veverițele din parc au început să tușească alune la un punct care a avut printre ingrediente un serviciu de peste 200 de km/h, lovituri în cross, lungime peste cât spune croitorul, un tweener ediție-limitată vânat de Manda, scurte la fileu și un aut mic, care a pus punctul în ghiozdanului lui Gima. Practic am văzut într-un singur punct la Red Bull Next Gen Open mai mult spectacol decât a reușit Isner în toată cariera.

Frumos, aplauze, reacții cu „Da, da, știe băiatul, dă în ea ca X și Y”, dar setul s-a dus la final la Gima. Doar că, după ce Călin Manda a prins reglajul pe primul serviciu, adversarul nu le-a prea mirosit și s-a trezit în postura de a descoperi că există postul de portar și în tenis. Doar că datoria lui e să blocheze mingea, s-o respingă în față și să spere că vreun fundaș îi salvează pielea. A fost bine, dar pentru Manda, care a intrat cu viteză în viraje, a pus mingile pe tușe, a dat winnere pe la toate încheieturile terenului și a revenit în meci cu un 4-2 superb în setul secund.

Să tot fi fost vreo oră și-un sfert de când se juca, moment în care ne-am dat seama că tenisul e un sport care funcționează și prin auto-reglaje: când meciul e bun, indiferent de regulament, treaba se prelungește atât cât să ne fie unse sufletele și să atingem cu suspine de admirație toate frecvențele din spectrul auditiv. S-a dat frumos și cu responsabilitate în minge, Manda a continuat să izbească cu dreapta cam cum o face Marius Copil când e pus pe trimis geolgăi acasă, iar decisivul s-a terminat cu un 4-1 de bun-gust. Scor potrivit pentru o primă zi care provoacă o prognoză cât se poate de pozitivă pentru semifinalele șifinala de duminică: vreme bună, cer senin și mulți meteoriți prin preajmă.

Ne vedem la Herăstrău, duminică după-amiază aflăm cine ne va reprezenta la Milano.

De basculat duminică, 22 iulie, în Red Bull Next Gen Open:

Semifinale
Ora 11: Cezar Crețu – Dan Tomescu
urmat de Radu Papoe – Călin Manda

Finala
după ora 14:00

Foto: Mihai Ștețcu / Red Bull Content Pool