Roland-Garros, faza pe tușă. Prima zi de optimi: Stanimal Planet

Aseară, supărată că a pierdut împotriva unei jucătoare caree i-ar putea fi nepoată de la țară, Serena Williams a stârnit o oarecare controversă. N-a mai vrut să aștepte să termine Thiem conferința, așa că bieții organizatori l-au dat afară pe Domi din sala principală, la fel cum ne dădeau pe noi afară patronii de La Felinare, după a zecea bere prin liceu. Evident, Thiem a protestat, e ditai finalistul de Roland-Garros, însă a sfârșit prin a da tot replica pe care o dădeam și noi în adolescență: ”Dacă ea poate să facă ce vrea, fac și io ce vreau și plec. Adio”.

Vedeți voi, asta nu înseamnă feminism. Asta înseamnă fix opusul feminismului, adică orice, numai nu egalitate. Organizatorii poartă o vină mai mare decât Williams, iar noi am face bine să spunem lucrurile limpede și când pledăm pentru equal pay în tenis, și când pledăm pentru equal rights în fața microfoanelor, nu?

Pe de altă parte, feminism este ceea ce încercăm *noi* să facem cu cronicile astea (da, da, să ne faceți statuie, mă!). Chiar și când ziua ți-i dă pe Fed, Rafa, Stan, Tsitsi, Ben și Kei, tu să stai cu un ochi la Marketa și Sevastova, că și ele sunt jucătoare de tenis și merită spațiu. Că de-aia ne țin spatele oamenii ăștia de la Porsche – să-i dăm talpă și pe ATP, și pe WTA, și pe ITF. Ba chiar și pe FRT, atunci când vrem să dăm în stânga și-n dreapta fără remușcări.

A, și un reminder: de foarte multe ori, tensiul feminin e mai mișto decât cel masculin. Tenisul feminin profesionist, sau, cum ar spune Nadal, ”nișa asta super-îngustă a femeilor de succes”.

Aceste cronici îți sunt oferite de:

Copil/Bopanna – Lajovic/Tipsarevic: 6-1, 5-7, 6-7

Ce păcat, ce păcat
Că Copilu s-a-necat.

Turul 3 la Paris nu e deloc puțin lucru pentru Marius, chiar dacă s-a nimerit a fi la dublu, nu la simplu. A jucat alături de Bopanna, cunoscut în circuit drept Al 17-lea Părăsit de Mergea. Florin este destul de pretențios când vine vorba de selecția partenerilor, ca dovadă că singurul partener care-l mai salută este cel pe care l-a luat în căsătorie. Cu Rohan a avut rezultate bune, însă a trebuit să-i dea papucii pentru că indianul sorbea mult prea tare din limonadă și nu se putea concentra al nostru în timpul changeover-urilor. Ultimele cuvinte ale lui Mergea către fostul său coleg de echipă se pare că au fost ”Bă, păi suntem profesioniști sau nu mai suntem?”

Marius și Bop au luat primul set lejer, apoi au făcut break în al doilea, iar eu m-am pus pe scris. După ce am termina de scris cronica meciului, am văzut că meciul s-a dus pe apa duminicii cu soare și am luat-o de la capăt. Uneori, ”riști, ce să faci, riști”, cum bine spunea domnul Becali într-o convorbire telefonică despre care Mirel Rădoi l-a întrebat dacă nu cumva era înregistrată. Era. Eheee, vremurile romantice ale blatului făcut pe Connex.

https://twitter.com/Camelia30_0/status/1135144005514203136

Marketa Vondrousova – Anastasija Sevastova: 6-2, 6-0

Marketa are jocul potrivit să o bată pe zgură, și pe hard chiar și pe Simona, darmite pe Sevastova. A, și apropo de Simona, scriam ieri, în cronica meciului cu Tsurenko, un fapt nu tocmai neadevărat. Cităm în continuare din marele cronicar sportiv, Codruț Baciu:

”Simo a bătut-o în ambele ocazii de până acum pe Iga, însă a fost mereu pe hard”.

Site-ul de față nu și-a câștigat reputația răspândind fake news, dar poate încercăm și așa, cine știe? În primul rând că Iga are 18 ani. Am cicatrici pe coaste mai bătrâne decât ea, deci Simo nu prea avea când să joace cu adolescenta asta de mai multe ori. Am confundat-o cu o altă jucătoare, dar nu vă spun cu care, că râdeți de mine.

Revenind însă la Vondrousova, fata s-a calificat în sferturi, unde va juca cu Petrică Martic. Practic, un meci la care Halep se va uita și nu va ști cu cine să țină.

Embed from Getty Images

Roger Federer – Leo Mayer: 6-2, 6-3, 6-3

În primul rând, aș vrea să citiți cel mai recent articol scris pe Treizecizero despre Federer. În al doilea rând, vreau să vă spun că am intrat zilele trecute în ditai dihania de magazin Uniqlo din Paris și mi-am lăsat acolo toți euroii. După ce mi s-au terminat euroii, mi-am lăsat amanet ceasul, un rinichi și glezniera.

Înaintea meciului cu Mayer, am văzut că Fed are avea o cotă destul de mare să câștige RG-ul. Nu la fel de mare ca Paire, ce-i drept, care se învârte undeva între 151 și ”stai așa, câte zerouri sunt acolo?”. Însă văzându-l pe Roger cum se mișcă pe zgura orientată spre Manacor, mi-am zis: ”Mai duceți-vă dracului cu cotele voastre reci și goale”. Da, da, așa mi-am spus.

Embed from Getty Images

I-a luat 15 minute lui Leo să câștige și el un game în primul set. Apoi, după ce l-a câștigat, și-a amintit că, într-un fel, e de ajuns să (wait for it) facă o figură frumoasă pe Chatrier. Că nimeni nu așteaptă nimic de la el. Ca atunci când mi se cere mie să repar o balama sau un sertar. Așteptările sunt minime spre lol.

Oricum, după primele două seturi, fanii lui Federer au început să delireze un pic și să creadă că orice zboară se mănâncă. Mi-e milă de ăștia, zău.

Dar adevărul este că exaltații au, de data asta, un motiv întemeiat s-o ia prin porumb. Este pentru prima oară, din 2011 încoace, când Federer face sferturi la Paris fără să piardă set. Iar dacă memoria de Border Collie nu mă înșeală, tipul a făcut finală în anul ăla, după ce a întrerupt seria aia neomenească de 43 de victorii ale lui Djoko. Vin vremuri bune, Roger are un viitor frumos în față, nu credeți?

Embed from Getty Images

Stan Wawrinka – Stefanos Tsitsipas: 7-6, 5-7, 6-4, 3-6, 8-6

Și iată-ne ajunși și la meciul zilei, în ritm de Zorba și cu poftă de fondue. Dacă am fi fost comentatori sportivi la TV, am fi spus ”Ce meci a fost acesta, prieteni!”. Dar nu suntem, așa că o să spunem doar atât: dacă ai avut bilet pe Lenglen la Stan cu Tsitsi, te urăsc și sper să pierzi avionul! Și lupta cu kilogramele, na!

Embed from Getty Images

A fost genul de meci pe care absolut toți fanii tenisului l-ar fi urmărit cap-coadă dacă ar fi avut posibilitatea să o facă. Mă rog, poate nu chiar *toți* fanii. Că, așa cum zicea maestrul Gicanu, fiecare om suntem diferiți.

Dar haideți să vorbim un pic mai întâi despre profunzimea lui Stefanos Tsitsipas. Știu că sunteți morți după tenisul lui (și eu sunt și nu o să mi-o iert vreodată), însă dincolo de cariera sportivă, Stef este un prolific producător de spam. Pardon, de conținut online.

Postările sale, fie că sunt originale, fie că sunt furate din articole vechi de 10 ani despre care el crede că noi habar n-avem, merită parcurse cu răbdare. E un strop de geniu acolo. Apa e udă, zgura e mută, Judy e scundă, Ana are mere. Vocea lui Stef este inconfundabilă, temele pe care filozofează sunt diverse, iar părul său lung ne amintește de asistenta mică și blondă din ”Xena, prințesa războinică”. Însă peste toate, vine tenisul. Aici, miștourile se cam opresc, fiindcă în doi ani maximum gagiul va fi number 1 ATP și vrem să ne lăsăm loc de bună ziua.

Embed from Getty Images

Într-adevăr, Tsitsi are cam tot ce-i trebuie ca să devină legendă a sportului: jocul de picioare, o echipă deja așezată, încredere multă, portofoliu de lovituri. Iar faptul că e grec, adică de-al nostru, e super. Patriarhul Daniel deja are în plan să-l invite la ziua lui, să dea mici, bere și speranțe false de mântuire la săraci.

Apropo, din 2020 se pare că și Atena va avea un turneu 250 strălucind în calendar ca tigaia la soare, deci o să rămânem cam singurii din zonă fără eveniment la băieți. Ei, dar nu-i nimic. Important e ca Țiri, Mugur, Georgel de la Federație și restul barosanilor patrioți să-și rezolve treburile lor, mai întâi. Iar la final, după ce se vor fi porcăit o vreme în public, după ce Filip Jianu va fi împlinit frumoasa vârstă de 40 de ani, să-și dea cu toții labele peste Arenele BNR și să-i împlinească, în sfârșit, potențialul: un complex rezidential de tip parter + 40 de etaje. Toată lumea iese câștigată, tovarăși, nu vă grăbiți. Graba strică taraba.

Meciul dintre one-handerii ăștia a fost exact așa cum speram să fie: spectaculos, cu o grămadă de winnere și huiduieli ale francezilor de care nu te poți lipsi nici când mergi la baie. Fluieră ăștia mai ceva ca Godină în biserică. Nu mai poate un jucător să întrebe cât e ceasul sau dacă a câștigat fratele Pouille, că gata, zbiară franțuzu’ bășicat.

Embed from Getty Images

Oare ați remarcat că sunt unele match-up-uri în tenis care nu dezamăgesc niciodată? Care efectiv refuză să dea chix în privința calității? La fotbal e un pic diferit: așa cum poate ați citit deja azi-noapte, la fotbal îți mai iei și țepe. Însă în tenis, dacă ai răbdare și ceva pricepere (nu e cazul nostru, noi avem bulan), poți vedea numai meciuri mișto. Nadal – Djoko, Robredo – Federer, Radwanska – Halep, Wawrinka – Gasquet, Serena – Carlos Ramos. Unele meciuri sunt, pur și simplu, de neratat și le miroși de la o poștă. Așa se anunță și match-up-ul ăsta dintre Stan și Stef, de-acum. Frumi, din nou și din nou.

Însă pe lângă tenisul frumos, meciul a avut și durată. Atunci când învingătorul joacă cu Roger, mărimea unui meci contează, sorry. În plus, cu mica accidentare suferită de Paire în meciul de ieri de la dublu, îmi doream ca Ben să aibă cât mai mult timp să se recupereze. Un meci lung la băieții ăștia ar fi însemnat răgaz în plus pentru Barbă-Lungă.

Embed from Getty Images

Și bineînțeles că nu am avut parte de dezamăgiri, pentru că meciul s-a lungit mult de tot. S-a lungit ca gâtul lui Stepanek când trece prin Cartierul Roșu. Spunea cineva pe Twitter (culmea, nu mai știu cine) că în meciul ăsta e ca și când Stan ar juca cu frățiorul lui mai mic. Mai mic și mai enervant, poate. Însă așa e. Multe similitudini între cei doi, pe teren. Până și felul în care se aplaudau reciproc după câte o lovitură câștigătoare făcută de la mama naibii, din spatele liniei de fund.

https://twitter.com/CodrutBaciu/status/1135197896775782400

Iar apoi, limba franceză. ”Merci a tous” spunea, din când în când, arbitrul Lichtenstein, încercând să potolească tribunele. Problema e că dacă se joacă tenis la ora cinei, francezul are tendința să facă rău. Fomica e boală grea, așa cum spunea Voltaire, iar dacă servești Stan-Tsitsi și la prânz, și seara, e posibil ca gloata să inspire teamă. Sunt două lucruri pe care francezii le detestă de când lumea și pământul: lupta dreaptă și flămânzeala de la orele 19.

Când s-a intrat în decisiv, toții Françoisii și Marie-Clairele de pe Lenglen își dădeau coate și mesaje de genul ”Frumos meciul, dar băgăm și noi o gofră?”. Au mai avut de așteptat, pentru că decisivul, pe lângă puncte lungi și oboseala jucătorilor, a mai întârziat, pe alocuri, inclusiv din cauza lor, a spectatorilor.

https://twitter.com/CodrutBaciu/status/1135218696404774914

A fost, în opinia mea, meciul anului până acum. Cu 8-6 într-un decisiv care i-au dat palpitații și lui Pioline. Iar mingea de meci, dacă nu ați văzut-o, faceți bine și nu vă deranjați. Aveți altele de savurat în meciul ăsta fabulous.

Rafael Nadal – Juan Ignacio Londero: 6-2, 6-3, 6-3

Campionul en titre, en glorie și en detail, Rafael Nadal, nu a avut nicio treabă cu Sfântul Ignacio. A nu fi confundat cu Juan Ignacio Chela: ăsta are, totuși, o victorie la Rafa, care datează din vremea când eu eram corigent la chimie. Londero se află însă la prima sa bătălie încasată la Nadal. Să-i dea Ăl de Sus sănătate și putere de muncă, fiindcă la 25 de ani are încă tot timpul să mai piardă la Rafa.

Embed from Getty Images

Meciuri tari și mâine, cu Djoko, Delpo, Zverev, Tecău și mai ales Fognini în prim-plan. Iar la fete, o avem pe Simo, seara pe Chatrier. Pace și drilluri, mes amis!

De basculat luni la Roland-Garros:

Masculin
13:15 N. Djokovic – J. Struff
13:15 F. Fognini – A Zverev
15:15 K. Khachanov – J. del Potro
15:15 D. Thiem – G. Monfils

Feminin
12:00 S. Kenin – A. Barty
12:00 K. Siniakova – M. Keys
17:15 A. Anisimova – A. Bolsova
17:15 S. Halep – I. Swiatek

Dublu masculin
12:00 Rojer/Tecău – Pella/Schwartzman

Codruț este fan declarat al lui Federer, dar îi iubește pe ascuns pe toți jucătorii de tenis, mai ales pe cei care joacă în WTA. Se pricepe la fotbal, inginerie atomică și cherestea. Atunci când nu urmărește competițiile sportive, face abdomene, gătește și bea bere. De cele mai multe ori în același timp.

2 Comentarii

  1. Hmm, vezi ca eu am avionul marti si chiar ma lupt cu kilogramele in plus… nasol, pt mine cred… si nu doar ca am avut bilet la meciul asta, la 2-1 am iesit pt o scurta pauza si am fost interpelat de un francez… nu vrei bilet pe Chatrier, pt Nadal (care tocmai incepuse setul 3)? Am acceptat fara ezitare… da, sint fan Nadal, ai nimerit-o si p-aia din tweet-ul ala…. si oricum as fi plecat spre Chatrier sa incerc sa intru la meciul lui Sloane (si a fost meci fain si ala), fiind fan al tenisului feminin, in primul rind, observind ca in zilele precedente se daduse ultimul meci de pe arenele principale la liber… sper sa fie asa si miine, sa nu ploua prea mult, ca tot pe Lenglen am bilet, poate o vad pe Simona…

    • ce să zicem altceva decât un sincer “huo!” ;)

Leave a Reply to Ion Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.