UEFA Champions League, faza pe gazon. Inter – Barcelona 1-2: Messingur acasă

Al 6-lea episod al sezonului al 27-lea de UEFA Champions League putea să aducă o premieră pe singurul site românesc cu cronici sportive sărite de pe fix: l-am rugat frumos pe Lionel Messi să scrie rândurile care urmează, dar acesta ne-a refuzat nu doar pe noi, ci mai ales pe Valverde. Omul a decis că nu e suficient de marți pentru o seară de fotbal european. A rămas acasă, în șlapi, ștergând Balonul cu piele de căprioară și uitându-se la televizor cum Liverpool schiază în Austria, Napoli trimite belgienii înapoi în ciocolată, Valencia trimite semifinalista de anul trecut să joace țurca la CFR Cluj, Lampard duce grădinița lui Chelsea în primăvară, Dortmund trece clasa cu un 5, iar Lyon prinde locul doi la mustață în fața lui Zenit și al Benficăi.

De urgență, am apelat la celălalt Messi al planetei, Toma, un alt absent de marcă din fotbalul internațional, care s-a oferit să scrie mai jos ce-i trece prin tărtăcuță despre Internazionale Milano – FC Barcelona Tineret Speranțe, dar și despre alte partide la alegere.

Aceste cronici îți sunt oferite de Nissan:

Inter Milano – FC Barcelona 1-2

Ați auzit de Carles Alena, Moussa Wague, Jean-Clair Todibo, Ronald Araujo sau Daniel Morer? Nu, nu sunt magazine duty free din aeroportul Malpensa, ci jucători ai Barcelonei, vă dau cuvântul meu de onoare. Ultimul dintre ăștia nici măcar n-are poză pe Flashscore, iar bănuiala mea e că nici ai lui nu-l știu foarte bine. Este al 10-lea an consecutiv în care Barca își câștigă grupa în UEFA Champions League, așa că astfel de aroganțe – în care Messi, Pique și S. Roberto sunt lăsați acasă, iar Suarez, Busquets, Ter Stegen sau de Jong stau sub păturică la comun pe bancă și joacă șeptic pe banii UEFA – au devenit o obișnuință.

Embed from Getty Images

Gazdele, în schimb, cu toate motoarele turate și cu mare nevoie de trei puncte pentru a se califica mai departe în Champions League, au început meciul cu o surprinzătoare cotă de circa 1.60 pentru un 1 solist cam la toate casele de pariuri. Și a fost așa: ocazie mare Inter, ocazie mare Inter, ocazie mare Inter, gol Barcelona în minutul 23 după un un-doi la care a participat și Diego Godin, fix ca-n vremurile bune din La Liga în care Cosmin-Contra-care-a-reușit-în-viață își punea echipa pe două linii fără prea mult succes. A dat gol Perez. Nu Florentino, ci un pifan barcelonez de care probabil că vom mai auzi.

Embed from Getty Images

A urmat o parte anostă a meciului. Un soi de prim-plan cu niște băieți mâncând ciorbă vreo juma’ de oră într-o bucătărie post-comunistă. Gazdelor nu le venea să creadă că echipa a doua a Barcelonei îi conduce acasă fără să-și propună neapărat asta, iar oaspeții pasau geometric, cum spune datina. Dincolo, Dortmund conducea, iar primăvara în grădinița din Europa League a fotbalului european devenea deja certă pentru Inter. 

Am moțăit așa vreo 10 minute până când Clement Lenglet a început un monolog demn de-un alt film premiat doar la festivaluri. Mai întâi s-a trezit cu mingea în picior cât să dea un gol formal și-a ratat, că e fundaș stânga. Apoi s-a trântit în genunchi de parcă de ratarea aia depindea calificarea rasei umane într-o nouă era a civilizației. Câteva secunde mai târziu, ca să concluzioneze, a sărit la cap undeva la 480 de metri distanță de orice poartă și-a dat cu cotul mișelește, dar tot el s-a prăvălit pe jos, sperând în zadar să scape de cartonaș. Se pare că toate cinci contra doi-urile prin care treci la antrenamente alături de Leo Messi te traumatizează.

Golul egalizator al lui Inter a venit chiar înainte de pauză, după ce infantul în magazinul de porțelanuri numit Romelu Lukaku a șutat spre poartă, iar mingea a fost deviată dintr-un peroneu nefericit pe lângă Neto. Era 1-1, la Dotmund era tot 1-1, iar Conte pleca bucuros spre vestiare: la scorurile astea, Inter își băga coarda-n savarină în continuare.

Embed from Getty Images

În timpul celei de-a doua reprize am avut timp să văd The Irishman de vreo 3 ori. Inter n-a reușit să zugrăvească nicio casă. Culmea, tot Barcelona și-a arătat gena și-a demonstrat tot că ce se naște din Masia pase mănâncă. Filozofia fotbalului crescut de ei se propagă din Messi-n fiu și orice echipă, fie ea și liderul la zi din Italia, nu poate găsi ușor soluții câștigătoare împotriva spaniolilor. De fapt, Inter a dat și vreo două goluri, doar că s-au găsit nesimițiții ăștia să regleze offside-ul și să-l verifice cu VAR fix în sezonul ăsta, așa că s-a dus naibii calificarea.

Embed from Getty Images

Și ca să pună și bomboane pe colivă, Barcelona i-a băgat în teren la un moment dat pe Suarez, De Jong și mai ales pe Ansu Fati, băiat născut în 2002. N-are rost să intru în detalii: golul al doilea al Barcelonei, din minutul 87, a fost ceva desen cu pixul făcut de Dali și construit de nebunul de Gaudi. Să vă mai spun că Barcelona avea cota 5.80 la victorie la începutul meciului? Nu vă mai spun, că iar ne înjurați pentru ați ratat ocazia de a nu mai fi săraci și cinstiți.

Embed from Getty Images

Ajax Amsterdam – Valencia 0-1

Meme Stoica a preconizat momentul ăsta încă din 2013, de când cu golul lui Latovlevici. Ajax este o echipă capricioasă, bazată pe formă, care în seara asta a părăsit competiția în a cărei semifinală a jucat, la fel de surprinzător, anul trecut. 

În tur, acasă la Adrian Ilie, Ajax se distra cu Valencia și dădea trei scurte într-o oră de joc. Acum, sub presiunea rezultatului, meciul s-a cam îndoit de șale invers. Singurul gol a venit în minutul 24, după o greșeală de plasament atât de mare, că mi-a amintit de titularul locului de prim-ministru al României din ultimii ani. Ne pare rău pentru milioanele de pariori pe care acest meci i-a scos de pe garnitură, dar mai ales pentru Răzvan Marin, băiat care, dacă va juca, o va face doar în fazele superioare ale Europa League. Este, de altfel, și singurul jucător român care momentan are dreptul să vadă ghiocei. Vedem joi dacă pleacă sau nu trenul din gară.

Embed from Getty Images

Red Bull Salzburg – Liverpool 0-2

Cum în afară de fanii Liverpool (din ce în ce mai mulți, e adevărat) n-a urmărit nimeni această partidă, trebuie să mă credeți pe cuvânt când vă spun c-a fost una dintre cele mai frumoase ale serii de Champions League. Dacă de la campionii en-titre era de așteptat, austriecii – care-s mai cunoscuți pentru pârtii decât pentru fotbal – au făcut atmosferă și au jucat la fel de bine ca oaspeții lor, ridicându-se în majoritatea timpului la nivelul frezei lui Salah. 

Embed from Getty Images

Într-un moment în care scorul putea fi 6-6, dar era, totuși, 0-0, au venit două boabe cusute cu bormașina peste dejtele austriecilor: golul lui Keita din minutul 57 și compasul lui Salah din minutul 58. Mare parte din vină i-a revenit lui Stankovic, portar care s-a visat fundaș lateral la ambele faze care l-au găsit mult prea mult ieșit după pâine din poartă. Totuși, de urmărit această echipă din Salzburg în Europa League, va fi printre ultimele patru.

Borussia Dortmund – Slavia Praga 2-1

Meciul din stadionul galben a fost frumos ca un cozonac lucios, iar Slavia Praga a ieșit din Europa după 6 meciuri în care nu s-a făcut de râs nici măcar o clipă. Mai ceva ca Oțelul Galați în 2011. Dacă golul din minutul 10 a arătat ca o fază din FIFA 98 cu calculatorul setat pe dificultatea semi-pro, meciul s-a echilibrat imediat după și a curs așa până până la final. 

Egalarea a adus o premieră în lumea fotbalului: primul assist din UEFA Champions League cu mărul lui Adam. S-a întâmplat în minutul 43 și l-a avut ca protagonist pe căpitanul cehilor, Skoda. Nu știm, nu cunoaștem, cronicile astea vă sunt oferite de Nissan, deci nu ne putem pronunța cu privire la jucătorii cu nume inspirate din industria auto.

Embed from Getty Images

În a doua repriză au fost puși la încercare foarte mult în special editorii video ai regiei de transmisie. Foarte multe faze de poartă, ocazii peste ocazii mai ceva ca-n același FIFA 98, dar una dintre cele mai mari ratări din istoria acestui sezon de fotbal european. Era un minut ca oricare altul, să-i zicem 74, iar un corner l-a găsit pe Kudela nemarcat la circa 80 de centimetri de poarta goală. Mingea urma să-i mângâie sprâncenele, Cehia întreagă se pregătea să se bucure, iar toți nemții din Dortmund rămâneau în apnee. N-a fost să fie: Kudela n-a avut fruntea suficient de lată și balonul s-a dus pe lângă. La niște mii de kilometri depărtare, la Milano, italienilor le-a stat pizza-n gât și-acolo a rămas până la final.

Iar când n-au ratat cehii, și-a băgat coada mâna Burki:

Nick Stanciu s-a descurcat bine de-a lungul meciului, va fi unul dintre principalii jucători de înjurat nejustificat odată întors la echipa națională, dar până atunci noi să fim sănătoși, iar el să se mențină în formă. De acum, exclusiv în campionatul intern ceh. Atât s-a străbătut.

Alte meciuri jucate marți în UEFA Champions League:

Napoli – Genk 4-0
Benfica – Zenit 3-0
Chelsea – Lille 2-1
Lyon – RB Leipzig 2-2

Aceste cronici îți sunt oferite de Nissan:

Toma Nicolau este un fel de Mircea Meșter, doar că-i moldovean, un pic mai suplu și n-are permis. A jucat 15 ani fotbal de performanță și a reușit să adune în acest timp 400 de milioane de euro în bani de Monopoly. De 8 ani e blogger de sport și organizează Bloggers Lan Party, motiv pentru care își continuă cariera de jucător de fotbal în format electronic.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.