Australian Open 2019, faza pe rever. Ziua 6: Veni, Vidi, Venus


Muncim și azi, că nu suntem adventiști. Iar dacă am fi fost – bravo nouă! – am fi găsit noi de cine să ne rugăm ca să scrie cronica despre Simona. De exemplu, i-aș și propus lui Țepelin. Sau altor presari de cursă lungă, care pricep jurnalismul, dar tenisul, mai puțin. Le-aș zice așa: ”Băieți, scrieți cronica asta. E șansa voastră să faceți de râs tenisul, dar, de data, intenționat, cu glume. Ce ziceți, vă băgați”. Sigur, asta nu le-ar ameliora în niciun fel relația cu Halep, că la întrebări stupide și titluri de can-can tot cu ochii dați peste cap suntem datori să răspundem. Dar măcar am mai scutura un pic lucrurile pe-aici. Dar, cum spuneam, nu suntem scutiți de medic sau de popă, așa că muncim și-n sfânta și înnorata zi de sâmbătă.

Și apropo de glume și bancuri, una dintre maniile pe care le port în piept cu drag este să altoiesc poantele care-s la modă și să le transform în ”de-ale tenisului”. Nu e furt, nu? De exemplu, poate știți despre conflictul deschis dintre Lleyton Hewitt, căpitanul de Davis Cup al Australiei, și Bernard Tomic, căpitanul de pileală al Australiei. Normal că știți, doar v-a zis și Mircea ieri despre el. Bernie ar vrea și el să joace pentru țara lui, dar nu se poate, că De Minaur e mai bun și mai serios. Ei bine, cică vine Bernie, într-un suflet, la Lleyton. Transpirat, emoționat:

-Lleyton, Lleyton! Tocmai a murit De Minaur într-un accident. Acum pot să-i iau locul?
-Ok, hai că vorbesc în seara asta cu groparul.

Dacă aveați speranțe de la Begu și Buzz, ei bine, și noi aveam, dar degeaba. Dacă aveați speranțe de la El Shapo, și noi. Dar degeaba. La fel cu Yastremska sau Zgang: de-gea-ba. A fost una din zilele alea când totul e atât de previzibil, că până și investitorii străini ar investi ceva pe-aici.

Însă Dumnezeu nu doarme, prieteni. Pare un pic moleșit de căldura de la Melbourne, asta da. Sau sătul de rahaturile din România, că mai are un pic și-și deleagă totul la Sfantul Pavel și pleacă naibii în vilegiatură în Andromeda din cauza noastră. Dar de dormit, sigur nu doarme.


Cronicile celor patru Grand Slam-uri din 2019 îți sunt oferite de:


Simona Halep – Venus Williams: 6-2, 6-3

Pe arena ”Margareta Teren” din coloratul Melbourne, Simona Halep a hotărât că ce-i mult strică. Așa că a împuținat numărul de game-uri dispusă să-l doneze spre cauze nobile. Kanepei i-a zis ”sărumâna, șefa”, Kenin cea harnică dat și ea o acatistă în decisiv, dar la Venus, altruismul celei mici s-a terminat. Pe culoarele interminabile ale complexului de la Australian Open, înainte să înceapă meciul, Simo s-a încălzit un pic cu Cercel, a glumit cu stafful turneului, s-a lăsat pupată de mama ei. Era relaxată ca Țiriac între mistreți. Nicio treabă. Relaxarea asta din afara terenului o ține odihnită mental pentru meciuri. Sau ceva de genul ăsta, că n-am pretins niciodată că ne pricepem la tenis sau la psihologia atleților de performanță. Ca alții.

Embed from Getty Images

A fost ceea ce Ionel Stoica numea, pe vremuri, când aveam fotbal, un meci fără istoric. În afară de câțiva ași ai Simonei (care și-a îmbunătățit serviciul simțitor) și niște lunguri de linie frumoase, eu nu mai știu nimic din meciul ăsta. Deci, ce a fost acolo? Două breakuri în primul set, mâinile lungi ale lui Venus, zâmbetul ei auto-ironic, atunci când făcea câte o neforțată nedemnă de statutul ei de Venus. Dar setul nu l-a pierdut americanca, ci l-a câștigat Speedy Gonzhalep, cu veniri la fileu dintre cele mai oportune și lovituri din alergare cum puține fete au în circuit.

Nici că se putea o zi mai bună pentru ca australienii să-și bată propriul record la turneul ăsta. Cică fix azi s-au perezentat cei mai mulți spectatori din istorie în sesiunea de zi de la Melbourne: 68.883 de suflete și-au lăsat copiii cu bona, cățelul în țarc și amanții la mall ca să vadă tenis. Salutăm dedicarea australienilor și venim spre dumneavoastră cu un scurt video în care însuși regele este ținut la poartă de ai săi curteni zeloși.

https://twitter.com/ATP_Tour/status/1086513423632879616

Și erau două întrebări care nu ne dădeau pace la hotarul dintre seturi. Prima: acum, că s-au retras, cine o să facă burtă mai întâi, Murray sau Radwanska? Și a doua: Vom avea iară parte de o cădere din cireș din partea Simonei sau nu? La prima vom răspunde în cronicile viitoare, cele de la Paris, probabil, că frații de la Porsche (iubiți-i pe Facebook, că și ei dau mai departe cronicile astea cu religiozitate) nu ne-au dat câte un Boxster la mâna a doua degeaba. La cea de-a doua a dat Simona răspunsul după 6 game-uri: nu, nicio cădere, chibiți capricioși ce sunteți.

Embed from Getty Images

Venus n-a reușit să-și țină serviciul decât de două ori în set, s-a agitat să țină punctele scurte, dar toate cam degeaba. Nu știu dacă Ilie Dobre se uită la tenis, dar dacă se uită, să spunem lemnos că micuța, dar inimoasa jucătoare din România și-a îndeplinit pe deplin obiectivul, aducând bucurie în sufletul românilor de pretutindeni.

Embed from Getty Images

În plus, El Lider MaSimo probabil că a mai adus câțiva fani la terenurile de tenis. Chiar dacă sunt dintre ăia care-s mai mult cu fotbalul – nu-i nimic, îi vrem pe toți. Tenisul este partidul mic și cinstit al României: primim din toate sporturile, dar să se joace frumos, să nu înjure (mai mult decât Buzărnescu) și să nu plece cu mingile dacă pierd setul.

Așadar, Simo câștigă iar și se pregătește de un meci un doamna Serena Williams, de meserie mamă și jucătoare de tenis. Să sperăm că la finalul meciului Simona se va bucura, iar americanca va pretinde scuze de la arbitru.

Embed from Getty Images

Novak Djokovic – Denis Shapovalov: 6-3, 6-4, 4-6, 6-0

Novak și Shapo sunt prieteni în afara circuitului. Nu la fel de apropiați ca Novak și Buddha, par example, dar oricum, prieteni. Însă chiar și cu relația asta a lor, vorba aia: la ăi’ cu drag, cu arțag! Marele defect al lui Novak este că nu știe când să lase de la el. Ai un băiat tânăr, frumos, blounduț, cu rever de-o mână în față, și tu ce faci? Îl bați de se scapă pe el. Ce mesaj transmitem tinerei generații, omule? Că nu e loc la masă, asta le transmitem. Știți când sunteți sâmbătă seara la bere cu prietenii, într-un loc mișto, și-și anunță prezența alți doi, care nu-s chiar prieteni? E nasol. Că voi vorbeați de ale voastre, erați gașca obișnuită, plus că nici nu prea mai e loc la masă. Așa și cu ăștia mari din tenis. Rar acceptă voios pe cineva la berea din ultimul weekend al unui Slam.

Embed from Getty Images

Sârbul preferat al niciunui român care se uită la tenis ar fi putut termina meciul ăsta chiar mai repede decât a făcut-o. Dar după ce a cules primele două seturi la fel de ușor cum apuci un fir de mac pe marginea autostrăzii, în al treilea, când conducea deja cu 4-1, s-a întâmplat ceva. Poate căldura, poate umezeala, poate chiar amintirea impozitului pe casa din Monte Carlo. Naiba știe.

Cert este că Denis a revenit ca un mic monstruleț cu ochi albaștri și le-a dat biletul peste cap experților în tenis. Deja cătrănit că tocmai devenise primul din Big 3 care pierde set la turneul ăsta, Nole a renunțat la banane și suc energizator între seturi și a băgat o scurtă repriză de meditație. Aplicația se numește ”Calmează-te, prijatelju!” și l-a costat pe Novak vreo sută de mii dinari sârbești ca să-i fie customizată pe placul său.

Embed from Getty Images

Telefonul pe genunchi.
Căștile în urechi.
Vocea Deepikăi Padukone răsună cald în urechile marelui campion sârb.

”Respiră, Novak. Nimic din ce se petrece pe acest teren nu este dincolo de controlul tău. TU controlezi totul. Simte atracția gentilă a pământului sub fundul tău perfect. Fundul tău în scaunul ăsta e tot ce contează acum. Nu te mai gândi la Bautista-Agut. Ăla a fost un accident”.

Cele șase minute de respirație prezentă au făcut minuni. Novak i-a mulțumit Deepikăi, la fel cum o făcuse și-atunci, pe malul lacului Wanaka, sub cerul blând al stelelor caduce.

Embed from Getty Images

Și-am încălecat pe un canadian obosit care n-a fost în stare să mai ia un game măcar, și v-am spus povestea așa. The end. Mamă, ce plictis!

Begu/Buzărnescu – Cornet/Martic: 6-2, 3-6, 1-6

Fetele din România au spus ”pa” turneului, dar e un ”pa” din ăla mulțumit, pe care-l spui maică-tii când pleci de Sărbători. Ai stat aproape o săptămână, ai mâncat bine, te-ai văzut cu prieteni vechi. Așa și cu Begu și Buzz. A fost un parcurs ok. Nu unul grozav, dar e numai începutul de sezon, iar dacă e să dăm crezare domnului Paler, avem timp pentru de toate. Inclusiv pentru noi semifinale de Grand Slam.

Embed from Getty Images

Cornet și Martic formează o echipă destul de bizară, în opinia mea, dar iată încă o dovadă că perechile bizare pot fi și cinice atunci când trebuie – e suficient să ne amintim de Crin și Viorel. Alize a venit cu fuga și experiența, Petra a venit cu bombele de pe fundul terenului. Nu le-a ajutat prea mult în primul set, dar pe următoarele două și le-au antamat fără nazuri.

E un cadou drăguț pe care îl primește Petra Martic de ziua ei, însă am fi preferat să-și o pereche de pantofi sau un roman de Oz decât să le bată pe-ale noastre.

Embed from Getty Images

Alexander Zverev – Alex Bolt: 6-3, 6-3, 6-2

În dimineața asta, Alex Zverev s-a trezit la 8, a mâncat, s-a spălat, și-a pus tona de aur la gât, s-a plâns pentru a mia oară la frate-său că e prea cald, și apoi și-a spus în oglindă: ”Azi o să îi dau dreptate lui Rafa. Azi o să demonstrez că pot face vătămare în tenis și la Grand Slam-uri”. Apoi și-a pus lentilele de contact albastre (ochii lui sunt de un bej spălăcit de fapt, nu vă lăsați înșelați) și a ieșit din camera de hotel.

Și, spre surprinderea sa (și a lui Rafa, să fim serioși), omul chiar a reușit să vină cu ce trebuie. Organizatorii l-au pus să joace, evident, pe Rod Laver Arena, că avea în față un băiet care locuiește la trei cvartale de teren – Alex Bolt. Tipul e mai mult pe surf, pe caracatițe, pe Daquiri bun, cu extra rom și fără limetă. Dar își joacă șansa în circuit, forțează intrarea în Top 100, jos pălăria pentru el.

Însă favoritul local s-a văzut dominat de la cap la coadă de favoritul fetelor. Opt game-uri în trei seturi este cam puțin, chiar dacă, pe alocuri, jocul lui Bolt prezintă mult potențial.

Embed from Getty Images

Garbine Muguruza – Timea Bacsinszky: 7-6, 6-2

După ce, alaltăieri, Mugu și-a terminat meciul la 4 dimineața, de nu știa Kyrgios care-i faza când a venit din oraș, spanioloaica a fost programată mai omenește azi. S-a recuperat rapid, folosind tehnici clasice, împământenite în sportul ăsta de zeci de ani – băi de gheață, pastile cu hrean, picături de sânge de veveriță. Le știți și voi, nu le mai reiau aici.

A luptat în primul set așa cum scrie la manual că trebuie să lupte o multiplă campioană de Slam și a câștigat setul la tiebreak. Pentru mine însă, Timea este în prima linie a fetelor pe care le vreau câștigătoare. Nu doar pentru că tac-su, Igor, e român și responsabil pentru tenisul ei. Ci pentru că e o fată simpatică, citită și cu simțul umorului. Iată, în caz că n-ați fost pe fază anul trecut:

https://twitter.com/TimeaOfficial/status/988059970339004416

Setul doi a mers tot la Garbi, care n-a mai fost nevoită să se întrebuințeze ca în primul. A câștigat pe merit, dar nu ne bucurăm.

Filip Jianu – Matteo Arnaldi: 6-3, 6-4

Nu putem pleca de la locul faptei fără aducem aminte și de juniorul nostru, Filip Jianu, care tocmai a trecut în turul doi al turneului. Ăsta micu’ e favorit 4 la Melbourne, iar în meciul următor va juca cu un britanic venit din calificări. Îl cheamă Thomson și poartă șansa a doua. Și dacă Jianu face cumva ca peste câțiva ani să ne uităm la meciurile băieților cum facem azi cu cele ale fetelor, dăm o limonadă și o ceapă la cuptor în Centrul Vechi când o fi vremea.

Nicholas David Ionel, adică Nicu pentru prieteni, e un alt tânăr născut foarte recent care-și va juca șansa printre canguri. Joacă mâine, în turul întâi, cu un canadian pe nume Draxl. Îi vom urmări pe ambii cu maximă atenție și fără îngrijorare, ba din contra.

Ne-auzim mâine după slujbă, prieteni. Până atunci, pace și drilluri la toată lumea.


De servit la Australian Open în ziua a șaptea
(în noaptea de sâmbătă spre duminică, 20 ianuarie)

P. Kvitova – A. Anisimova (2:00)
Bara/Niculescu – Atawo/Srebotnik (2:40)
A. Barty – M. Sharapova (3:30)
F. Tiafoe – G. Dimitrov (4:00)
Begu/Tecău – Melichar/Soares (4:10)
R. Nadal – T. Berdych (5:30)
A. Kerber – D. Collins (6:00)
M. Cilic – R. Bautista Agut (8:00)
R. Federer – S. Tsitsipas (10:00)
S. Stephens – A. Pavlyuchenkova (12:00)

Orele de începere sunt orientative și pot varia în funcție de cât chef de tenis au cei care joacă înainte. Ca-n viață.


Codruț Baciu on FacebookCodruț Baciu on Twitter
Codruț Baciu
Codruț este fan declarat al lui Federer, dar îi iubește pe ascuns pe toți jucătorii de tenis, mai ales pe cei care joacă în WTA. Se pricepe la fotbal, inginerie atomică și cherestea. Atunci când nu urmărește competițiile sportive, face abdomene, gătește și bea bere. De cele mai multe ori în același timp.

6 Comentarii

  1. “Era relaxată ca Țiriac între mistreți.” Vedea-l-as odata si pe Tiriac fara pușcă, într-un țarc, cu 15 m avans si 2-3 mistreți nițel supărați pe el. Iată un reality show la care m-aș uita :)

  2. Nu sunteti sanatosi la epitete ! Dar pentru asta (poate) va iubesc. Pardon, va citesc. Sau amandoua. Game, set, match !

    • Nu suntem sănătoși la multe, nu doar la epitete :)

  3. Sârbul preferat al niciunui român care se uită la tenis :) :) :) Eşti prea fain :)

  4. Eu aș vrea să văd un amical între Novak și Simona, voi nu? Măcar așa, de dragul spectacolului :)

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.