Rio 2016, faza pe canapea. Preview. Electroșocurile Olimpice

Dacă Jocurile Olimpice de vară ar fi fost înlocuite de programul “Aleargă și înoată în București”, diferențele dintre comitetele de organizare ale celor două evenimente planetare ar fi fost minore. Pe scurt, s-ar fi găsit la fel de mulți bani de împrăștiat, clădirile construite pentru cazarea sportivilor ar fi fost la fel de jigărite, rușii ar fi băgat în meniu la fel de multe roabe de pastile, iar naționalitățile conlocuitoare și taximetriștii ar fi buzunărit la fel de mulți turiști. Evident, nu uităm că apele în care se vor disputa probele de canotaj și triatlon ar fi fost la fel de pline de produse organice bio făcute cu mâna sau colonul omului, stadioanele ridicate în cinstea evenimentului ar fi fost la fel de eficiente economic precum un credit ipotecar în franci elvețieni semnat pe 35 de ani, iar de un Isus falnic din bronz făcut pe bugetul Primăriei și montat la vedere pe Catedrala Mântuirii făceam rost în timp record.

În aceste condiții, Olimpiada de la Rio ar trebui să se potrivească perfect cu peisajele și spiritul cu care sunt obișnuiți sportivii români, care în mod normal s-ar simți ca acasă acolo. Cu rezerva că și în Brazilia se ascultă un soi de manele pe malul gârlei, dar în loc de mici și bere se bagă la întuneric Moqueca și Caipirinha.

După ce acum doi ani au reușit să facă uitată dimensiunea catastrofică a organizării Campionatului Mondial de Fotbal printr-un 1-7 dureros al echipei gazdă contra Germaniei, deci utilizând metoda filmelor lui Hitchcock, în care un șoc te face să-l uiți pe anteriorul, Brazilia a purces la construcția următorului event planetar. Într-un soi de joacă de-a v-ați falimentatul, brazilienii au produs un eveniment care a costat de două ori mai mult decât se vorbea inițial, demonstrând că au aptitudini de personaje biblice care înmulțesc lucruri, însă doar atunci când e vorba de cheltuieli.

Seria limitată Renault Olimpic

Seria de articole Rio 2016, faza pe canapea vă este oferită de Renault Româniapartener oficial al Comitetului Olimpic și Sportiv Român la Jocurile Olimpice de la Rio 2016.

 

Toate încasările vor fi donate în scop umanitar către Centrul de Resurse și Referință în Autism “Micul Prinț”, care oferă consiliere și educare în beneficiul copiilor cu tulburări din spectrul autist din județul Bistrița-Năsăud. Povestea asociației poate fi citită pe larg aici: http://www.crra.ro/.

 

Citești gratis articolele de pe acest blog, dar poți dona și tu orice sumă pentru ca acești copii să aibă o viață normală.

 

Asociația Autism Europa Bistrița
Cont IBAN: RO77RNCB0038098311390001
Cont deschis la BCR
Cod Swift: RNCBROBU

Dar nu doar cheltuielile sunt problema în Brazilia. Traseul flăcării olimpice a fost transformat într-un soi de ediție sud-americană underground a jocului video Super Mario Bros după ce băieții au încercat să stingă flacăra aflată în drum spre Rio implicit cu extinctoare. În aceste condiții, purtătorii flăcării au fost nevoiți să alerge flancați de soldați și polițiști prin Brazilia, o țară în care trebuie să-ți lași loc de manevre la semafor dacă ești cu mașina pentru a putea pleca în viteză în cazul în care băieții pun ochii pe noul tău Apple Watch care costă cât două-trei salarii minime.

De fapt, contrastul între strălucirea Olimpiadei și sărăcia lucie a favelelor este principalul subiect dezbătut de brazilieni de ceva vreme. Chit că e discutată la televizor, analizată în cartiere sau impusă cu pumnul și cuțitul la colț de stradă, diferența de fus orar economic între nevoile reale ale brazilienilor de rând și prioritățile pline de paiete și artificii ale autorităților a escaladat și duce la conflicte pe care nu este exclus să le vedem desfășurându-se la turație maximă chiar în timpul evenimentelor. Până la urmă, atunci când în trei sferturi de țară se aud mațele chiorăind cu ecou, e ușor deplasat să te scoți promițând că stadionul pe care se vor juca meciurile de handbal va fi demontat ulterior, iar cu subansamblele vei construi trei școli. Oricât de inedită și de eficientă ar părea mișcarea asta.

Problema majoră este însă faptul că, în ciuda acestor cheltuieli, lucrurile au căpătat miros de mătasea broaștei la Rio, iar asta vine din faptul că probele care implică apă naturală sunt organizate în zone care colcăie de pokemoni de toate mărimile. Deși organizatorii au jurat pe ce-au mai scump că Rio e gata să-și găzduiască oaspeții, navigatorii catamaranelor merg încă la antrenamentele din Guanabara Bay – locul în care vor avea loc și competițiile oficiale – îmbrăcați în costume antiradiații, ca actorii din Ghostbusters, de frică să nu le iasă mațele prin buric din cauza apelor mai poluate decât tezele de doctorat ale politicienilor români.

Aceeași problemă apare și în zona plajei Copacabana, care în cultura braziliană e colorată și vie, dar în apele căreia localnicii se avântă doar dacă sunt obligați cu pistolul la ceafă. Probabil că înotătorii de la triatlon vor bate toate recordurile mondiale și olimpice de viteză din simplul motiv că Organizația Mondială a Sănătății i-a anunțat că trei lingurițe de apă înghițită în aceste zone introduc în corp mai mulți viruși decât vin prin e-mail-urile din Nigeria. Din fericire, probele de natație și de sărituri în apă nu vor avea loc în canalele purulente din Rio, ci într-un centru acvatic nou construit în care măcar se vede fundul piscinei.

Normal, țânțarii și virusul Zika sunt un alt balaur abordat zilnic la Rio. Pentru noi, cea mai cunoscută figură care a renunțat să meargă la Olimpiadă este cea a Simonei Halep, care s-a prins că racheta de tenis are găuri prea mari în racordaj pentru a fi utilizată ca plici. De altfel, tenisul va fi reprezentat slab la Rio, mai ales în turneul masculin, acolo unde cinci din primii zece clasați în clasamentul ATP au dat-o cotită și și-au găsit lucruri mai bune de făcut în perioada Jocurilor Olimpice. La capitolul motive, Zika se bate la băieți cu programul încărcat și cu “Federația din Australia nu m-a tratat corect”-ul lui Nick Kyrgios, un tip care seamănă din ce în ce mai mult cu pițipoancele de litoral la nivel de atitudine.

Dar cel mai afectat sport rămâne golful. Proaspăt reintrodusă în programa prin care vor trece sportivii de la Rio, proba de golf masculin va fi privată de primii patru jucători în clasamentul mondial, dovadă a faptului că, pentru golf, Olimpiada e ca verișorul îndepărtat la nunta căruia te obligă părinții să mergi atunci când ești încă pe lista lor de întreținere.

Cea de-a patra mare problemă a Olimpiadei de la Rio este legată de faptul că delegația Rusiei ajunge la Rio ciopârțită de Meldonium, un medicament mai eficient decât armata Ucrainei în ceea ce privește oprirea valului de ruși. Scos de pe lista de substanțe acceptate în sport la începutul acestui an, Meldonium-ul a trimis-o în prima fază pe Maria Sharapova să țipe-n pădurile Moscovei doar pentru ca medicamentul pentru inimă și literatură să fie apoi găsit la săpături prin arterele sportivilor de prin întreaga Europă de Est, care-l băgau sub limbă fără întrebări, ca pe cașcavalul pané.

Așa am descoperit că 9 componenți ai lotului național olimpic de caiac-canoe și alți câțiva atleți români au sărit brusc din schemă. Însă rușii au tras paiul scurt și au fost la un pas să fie excluși pe de-a-ntregul de la Rio din cauză ca probele pozitive de la testele antidoping au părut în acest an un soi de boală trasmisibilă care s-a întins peste toate țările care spun “da” în fața stării civile. Tot rușii sunt și cei mai amuzanți atunci când acuză Comitetul Olimpic și Agenția Mondială Antidoping că sunt excluși forțat de la Olimpiadă, deși vreo 50 de sportivi au fost depistați pozitiv cu Meldonium în ultima jumătate de an, unii chiar în primăvară, atunci când știrile pe subiectul ăsta curgeau pe televizoare ca sticlele goale de vodcă pe Volga. Una peste alta, rușii nu vor avea sportivi care participă în probele de haltere și atletism, cu excepția Daryei Klishina, o săritoare în lungime care va participa la Rio pentru că locuiește și se antrenează în SUA și, cel puțin teoretic, a fost ferită de pastilele care zboară la înălțime joasă prin jurul Moscovei.

Dar hei!, există și vești bune la Rio. Cum ar fi faptul că Pokemon Go tocmai s-a lansat și în Brazilia, moment numai bun pentru ca un gimnast japonez, Kohei Uchimura, să fie anunțat că are de plătit 5000 de dolari pentru costurile utilizării internetului în Roaming din cauză că a încercat să prindă toți Pokemonii din Rio de Janeiro. Atunci când treaba ta e să aterizezi perfect după un exercițiu la inele, tot ce se întâmplă între asta ar putea să te plictisească de moarte.

Trecând peste problemele Olimpiadei, vor exista destule motive pentru care Olimpiada de la Rio ne va ține cu ochii benoclați prin televizoare seara și noaptea în căutarea momentelor de povestit nepoților. Cu ocazia asta mai crește și rating-ul TVR-ului pe emisiunile dinspre apus și de după acesta, momente în care televiziunea națională obișnuiește să ne plictisească până la lacrimi.

Sunt 10.000 de sportivi care se vor bate pentru 4924 de medalii la 42 de sporturi, ceea ce înseamnă că, practic, avem în medie un raport mai lejer decât la admiterea în Facultățile din România. Vom vedea cum Usain Bolt va încerca să-și depășească propriile recorduri mondiale zâmbind cu fasolea etalată înainte de finalul curselor de 100 și de 200 de metri, punctele culminante ale oricărei Olimpiade de vară. Vom vedea cum Michael Phelps, care are până acum 18 medalii de aur strânse în carieră, aproape cât regele Cioabă, încearcă să mai bage câteva fise în piscină deși are 30 de ani și e aproape de momentul în care va trage trenul pe șina de rezervă.

Vom vedea cum localnicul Neymar, cetățean cu buletin de Brazilia, va încerca să șteargă parțial caricatura desenată în dreptul echipei sale naționale la Mondialul din 2014 și s-o înlocuiască cu o imagine cât mai apropiată de una normală, orice o fi însemnând asta la proba de fotbal masculin a unei Olimpiade. Vom asista la încă o luptă între Andy Murray și Novak Djokovic la tenis, o probă olimpică în care liderul mondial la zi a lipsit cu abnegație până acum. La gimnastică, vom vedea cum americanca Simone Biles va deveni noua senzație a probelor la care altădată ale noastre erau directoare de uzină.

În sfârșit, în plină poveste europeană legată de imigranți, o echipă formată din sportivi care au fost nevoiți să-și lase casele în urmă va concura sub steag neutru la o Olimpiadă care astfel încearcă să ne convingă în epoca sutelor de milioane de euro aruncați pe jucătorii de fotbal că încă este mai important să participi decât să câștigi.

Ajungem ușor și la România, care a plecat spre Rio cu mai multe rezerve decât certitudini. Lucru care nu pare neapărat unul negativ după ce am fost siguri că batem Albania la Euro 2016, dar jucătorii noștri au fost trimiși acasă atât de repede, încât au reușit performanța de a vedea câteva meciuri din grupele Europeanului la care tocmai participaseră la televizoarele de pe terasele din Mamaia și împrejurimi.

Cele mai mari speranțe vin din proba de scrimă, acolo unde echipa feminină de spadă poate să detecteze metale prețioase cu ajutorul Simonei Gherman, Loredanei Dinu, Simonei Pop și Anei Maria Popescu (ex-Brînză). Fetele din Naționala de handbal ar putea aduce și ele o medalie dacă vor reuși să execute lucrări de demolare la adresele rivalelor dintr-un turneu olimpic dificil ca șuturile Cristinei Neagu. Trecând la probele individuale, ne aducem aminte că judo-ul feminin are potențial de podiumuri la câteva categorii, vicecampioana olimpică de la Londra, Corina Căprioriu, și numărul 2 mondial. Andreea Chițu, fiind pe lista scurtă a sportivelor care pot trânti câteva medalii pe tatami.

În lipsa Simonei Halep, tenisul ne oferă speranțe mai ales prin dublul Mergea-Tecău, cei doi așezându-se la Rio de partea corectă a fileului după ce anul trecut au jucat unul contra celuilalt în finala Turneului Campionilor.

Gimnastica este un capitol special și o poveste tristă în acest an pentru România. După ce ne-am creat imaginea unei națiuni în care fetițele cresc mergând la grădiniță pe bârnă și mâncând sol și paralele pe pâine, fabrica de la Deva a rămas fără materie primă în concursul de calificare la Rio, acolo unde nu am reușit să depășim decât echipa Coreei de Sud într-o competiție la care au participat 8 națiuni. România n-a fost deci trecută pe catalog și nu va fi strigată când se face prezența pentru prima dată din 1968 încoace, an în care România transforma raioanele în județe. Vom avea totuși o reprezentantă în concursul individual, însă nu e clar dacă aceasta va fi Larisa Iordache sau veterana Cătălina Ponor. Cu șanse candidează probabil Lavinia Miloșovici, Simona Amânar sau, de ce nu, Nadia Comăneci, care pot inventa pe loc exerciții cu șanse la medalii chiar și la vârste numai bune de legănat copiii și nepoții.

În rest, statistica oficială spune că avem 97 de sportivi care vor concura în 15 discipline, iar Comitetul Olimpic și Sportiv se așteaptă la 6-8 medalii din partea alor noștri. Dacă nu ne iese cu olimpicii din sport, la Tokyo 2020 trimitem lotul de olimpici la informatică să le spargă ălora serverele și să ne pună 100 de medalii la ce sporturi vrem.

Mircea Meșter on EmailMircea Meșter on FacebookMircea Meșter on InstagramMircea Meșter on LinkedinMircea Meșter on Twitter
Mircea Meșter
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.

9 Comentarii

  1. Superb articolul, dar totuşi, nimic despre Albon, Iugulescu, Hategan, Sovre si Sebi Gheorghe? Nu de alta, dar româncele au fost deja pe teren la meciul de deschidere al Olimpiadei

  2. Preview. Ăsta e cuvântul de bază la care trebuia să ne oprim în textul ăsta :)

  3. Dă-le dracu’ de medalii! Speranța mea e să nu vină vreunul din sportivi cu vreo boală de prin sălbăticia numită Brazilia.

    • Cred că avem mai multe șanse la medalii decât la asta, dacă mă întrebi pe mine.

  4. Un articol foarte frumos, care abordeaza complet subiectul acestei luni: JO de vara de la Rio, tratat cu mult realism, dar si cu optimism (ceea ce apreciez).
    Am regasit si umorul caracteristic articolelor tale, pentru care te admir, pentru ca nu poate fi decat apanajul unui om inteligent.
    Asadar, sa ne bucuram de spectacolul sportiv care se anunta in urmatoarele doua saptamani si sa speram ca aspectele negative remarcate de jurnalisti dar si de sportivi nu vor pune prea mult in umbra acest eveniment planetar!

    • Vor fi două săptămâni și-un pic de poveste. Să (ne) fie bine :)

  5. La tenis feminim sunt prezente 8 din primele 10. Un tablou asemanator unui Masters.

    • Dar fără premiile unui Masters, deci cu jucătoare ceva mai relaxate. Ai văzut-o pe Radwanska ieri? :)

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.