Ons Jabeur – Aryna Sabalenka 6-7, 6-4, 6-3

Olympus Ons

Canicula ne-a făcut să urmărim murați semifinalele fetelor, am schimbat șapte tricouri de la primele mingi din cazna Elinei cu Marketa, pentru ca la finalul trântei lui Ons cu Aryna să constat că oricum stăteam înfiorător de prost la capitolul vestimentație.

Asta mi-a trebuit, atenție sporită la Wimbledon ca să plec în weekend la mall și să-mi refac stocul de cârpe. Măcar am avut sponsor de top la cronicile meșterite, ditamai Porsche.

ACESTE CRONICI ÎȚI SUNT OFERITE DE PORSCHE

Ons Jabeur – Aryna Sabalenka 6-7, 6-4, 6-3

Fetele s-au așezat în cele două colțuri ale terenului ca la cenaclu. Auziseră că este de bonton, că la o adică ar putea apărea și ceva pentru minte, gură și literatură, și nu neapărat alune, săracilor!

I se mai spune protocol, însă noi avem harul de a vulgariza sensuri, de a poza în ce nu suntem. Nu e rău să ai asemenea așteptări, de pildă în orașul meu, Galați, la o asemenea reuniune, în care se recita cu emfază, un participant chefliu, și el semnatar de broșuri cu rime, i-a altoit cu ani în urmă un pumn în aparatul de masticație doamnei de la prezidiu. Ca de la artist la poetă. L-aș fi exclus pe viață din agora, ne-a dus cu secole în urma orașelor târguri în care cântecul de leagăn al cuțitelor lungi e imn neoficial.

Și Jabeur, dar mai ales Sabalenka au băgat forță brută în primul set, ca și cum alte produse marcă înregistrată n-ar fi putut scoate pe tarabă. Mărturie poate depune manșa a doua, poate și setul 3, atunci când mă temeam să nu apară versificatorul meu de la Dunăre să le strice cheful. Hm, ar fi călcat pe trotil, părerea mea.

Charlotte Wilson/Offside/Offside via Getty Images

Dar nici ele nu jucau pe sunete îngemănate, metrica le fugea în sat cu dorul, iar tehnica se livra numai cu binișorul. În loc de capodopere lirice, Ons și Aryna citeau ca pionierii cu abnegație din instructajul de protecție a muncii. Cam ca elevul Duban cu douăzeci de ani înainte de a se consacra în show-urile din anturajul bancurilor cu Bulă.

E vina mea că le-am coborât atât de jos pe protagonistele acestei semifinale, dar să te duci fără greșeli pe propriul serviciu tocmai în tie-break li se mai întâmplă cu precădere băieților. Și, dacă tot nu găsisem sensibilitate în primele 17-18 game-uri, mi-aș fi dorit ca departajarea să fie făcută în sala de conferințe, cu diverși manipulatori de instrumente de măsurat, eventual cu Pavel Bartoș pe post de maestru de ceremonii.

Circumferința bicepsului, forța croșeului cu sau fără rachetă – iată două criterii care îmi veneau la primul apel al ideilor trăsnite. La mine, așa cum mă plângeam mai devreme, a fost caniculă, sorry.

Însă nici meciul nu mi-a mai permis să continuu în aceeași notă. După un tie-break nenorocit pentru Jabeur, care s-a văzut lăsată în urmă de la 4-2 la 4-6, fetele s-au pus de acord: pe ele, artele le prind mai bine, deoarece au și execuții, și le dă și imaginația afară din casă, dacă-mi este permis să promovez limbajul agenților imobiliari. Tenisul atingea alte culmi, iar Sabalenka, de la 4-2 în runda care putea fi cea de pe urmă, s-a dus de-a berbeleacul la un 4-6 care i-a lubrifiat apetitul tunisiencei.

Doar un “poftă mare!” aștepta finalista de anul trecut, nu pricep de ce până atunci îi stătuse în gât ipoteza rezonabilă de a-și egala performanța din 2022.

– Auzi, fată, ce zici, îmi faci și mie un serviciu?

Atât i-a transmis pe WhatsApp liderul mondial Iga Swiatek, plecată timpuriu dintre propriii muritori. Când a auzit de serviciu, Ons a curbat racheta și, fâcându-și un bine, a păstrat și stima de sine a polonezei în limite oneste. Aryna, considerată principala favorită după eliminarea Igăi, nu mai pierduse din 2020 cu Jabeur, iar acum doi ani, tot pe iarba londoneză, îi făcea sferturile un calvar.

2-0, adio și să ne vedem fiecare de treaba ei!

Elina Svitolina – Marketa Vondrousova 3-6, 3-6

Stai, te crucești la duelurile din turul precedent, știi cât de mare e firma adversarelor trimise la domiciliu, apoi afli că Svitolina are șansa a doua cu Vondrousova.

– Vezi, Lungule, de asta nu te pricepi, tată, la tenis!

Cam așa mi se spunea de când eram de 40 de kile, iar în loc de tenis se putea planta orice disciplină aflată la un lat de căruță de botul calului: fotbal în spatele blocului, printre canalizări, șotron în parcarea care pe atunci nu înțelegeam ce rol avea, căci mașinile erau una pe cartier, suflatul de cornete prin țevi și ale challenge-uri care rivalizau cu Album Duminical.

Se mai păcălesc și inșii cu contabilitatea care face din amatorii de 1X2 bieți cotizanți, mi-am spus ca să mă asigur, în timp ce Elina avea 2-1 și plesnea cu un rever în lung de linie la capătul unui raliu excelent.

Shi Tang/Getty Images

Săreau scântei. Break la zero cehoaica, nevasta lui Monfils a revenit tot prin subtilizarea serviciului adversarei, apoi oboseala, doar n-o fi dezinteres să te bați pentru marea strachină, a băgat-o pe ucraineancă în mașina de tocat speranțe. Iar Marketa, venită ca la examenul la care oricum nu învățase mare lucru, mizând pe noroc și pe joc de glezne, n-a avut milă de prezența de după fileu.

Break-uri la zero, game-uri câștigate de asemenea fără minge irosită și s-a făcut de-un 6-3 de sunat neamurile pentru a-ți sări în ajutor.

Știți ziua aceea în care e periculos să și primești bani?

Pur și simplu, nu te prinde rolul celui aflat la primire, nici să întindă de buzunar ca lefegiii de la taxe și impozite, nici să faci monetarul precum contabilii de-au fost serbați astăzi, nici măcar să sufli în lumânarea de pe tortul care ți se cuvine. E aniversarea ta, însă ceva plutește în atmosferă și nu ai voie să te bucuri. Orice ai face, oricât de safe te-ai comporta, de undeva iese spiritul malefic și te prăjește.

Aceasta a fost soarta Elinei cu Vondrousova: ca la Academia de Poliție, dacă se mai face școală ca pe vremuri, pot fi mâzgălite contururile cu cretă. Ale Svitolinei, pentru a evidenția toate, absolut toate pozițiile din care a ratat mingi care măcar ar fi prelungit schimburile.

Swiatek nu s-a putut uita la meci, mi-e greu să cred că n-a oprit-o cineva: e de gâdilat jugulara cu unghia că-i picase acea versiune de Elina, iar cea de astăzi, cu Marketa, se arăta drept următoarea în serie. E ruletă ru… ucraineană, pe bune!

A doua înfățișare după primul 6-3 s-a lungit ca să aibă și televiziunile timp de calupuri publicitare. La 4-0 pentru sportiva din Cehia, emoțiile s-au plimbat cu roaba dintr-o parte într-alta, game-ul se rostogolea fără sens, până și tatuajele de pe derdelușul longilinei de pe lângă Karlovy Vary prindeau contur în bătălia de orgoliu cu deja celebra pictură în cerneală de pe piciorul stâng al Elinei.

N-a fost 4-0, a smuls Svitolina un break, apoi și-a făcut un serviciu ireproșabil, ca în partida cu Iga, s-a izbit încă o dată în Vondrousova și, la 4-3, când tribunele aleseseră bucuria hipertensiunii arteriale în dauna somnului leșinat de pe atunci, a lui Gael și-a dinamitat serviciul. 5-3, iar cea mai bună perioadă a carierei sale, la concurență cu succesele din 2019, se oprește aici.

La cât de rău s-a prezentat azi, bine ar fi să nu iasă și la cumpărături. Deh, suveniruri. Ar fi în stare, într-un puseu de neatenție, să ia magneți cu Tour Eiffel, nu cu nimicurile de pe la englezi.

N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.